Aderă la Rusia! Se schimbă harta Europei. Se modifică granițele lângă România

Sursă: Dreamstime

Autoritățile din Republica Moldova au reacționat după ce șeful departamentului transnistrean de Externe, Vitali Ignatiev, a spus că Tiraspolul intenționează să obțină independența cu aderarea la Rusia.

Se schimbă harta Europei? Undă de șoc chiar lângă România. Au reacționat acum

Așadar, Biroul politici de reintegrare din Republica Moldova a subliniat că toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale susțin puternic formula soluționării pașnice a conflictului transnistrean.

„Toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale susțin puternic formula soluționării pașnice a conflictului transnistrean, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în frontierele sale recunoscute internațional”, a declarat Biroul politici de reintegrare din Republica Moldova.

Amintim că Vitali Ignatiev a declarat că Tiraspol intenționează să obțină independența cu aderarea în continuare la Rusia.

„Vectorul Transnistriei de-a lungul anilor de existență a republicii rămâne neschimbat, exprimat la referendumul din 17 septembrie 2006, și indică clar: independența cu aderarea în continuare la Federația Rusă. Independența țării este prioritate necondiționată”, a declarat Vitali Ignatiev, conform informațiilor transmise de ukrinform.ua

Ce lecţii trebuie să tragă Republica Moldova din război?

În altă ordine de idei, istoricul, comentatorul politic și politicianul din Anatol Țăranu a spus că orice națiune își adună pe parcursul timpului un panteon de evenimente cheie din viața sa și un șir de eroi naționali, care servesc drept fundamente pentru consolidarea unei identități comune și a sentimentului de solidaritate civică, venite să justifice existența comunității naționale în istorie.

De asemenea, acesta a subliniat că orice națiune își creează așa-numitul „mit național”, care uneori nu reflectă neapărat fapte istorice de încredere sau general acceptate, dar care trebuie obligatoriu să se distingă prin logica sa internă, pentru a fi diseminate eficient prin sfera educației, mass-media și culturii de masă. Altminteri spus, națiunile sunt zămislite de providență, dar menținute în picioare de oameni, în special, prin politici de stat.

Ucraina post-sovietică, cum, de altfel, și majoritatea tinerilor state independente de pe firmamentul fostului imperiu sovietic, a întâmpinat probleme serioase cu „mitul întemeierii”, deoarece pentru diferite grupuri ale populației din aceste state narațiunile istorice nu doar erau diferite, ci foarte des direct contradictorii. În cea mai generală formă, ele pot fi descrise ca versiunile sovietice (imperiale) și anti-sovietice (anti-imperiale) ale istoriei, se arată într-un editorial publicat de IPN.

Pentru Ucraina anexarea Crimeii și declanșarea războiului de către Rusia, au oferit un cadru propice pentru un proiect de construire a națiunii, care nu doar alternează în dihotomia memoriei istorice sovietice și antisovietice, cu argumentele despre figuri controversate precum Stepan Bandera sau Symon Petliura, dar a devenit un fundament temeinic pentru formarea imaginii unui inamic extern viclean și puternic.