Luni, europarlamentarul român Vlad Botoş (Renew) a solicitat cancelarului Austriei, Karl Nehammer, să înceteze opoziția față de aderarea României la spațiul Schengen.
Nu se poate obține un acord privind aderarea României în spațiul Schengen
Spațiul Schengen. Mesaj dur pentru cancelarul Austriei, Karl Nehammer.
Potrivit lui Vlad Botoş, ne aflăm într-o situaţie incredibilă în care Parlamentul European recomandă aderarea României la spațiul Schengen, Comisia Europeană constată că toate criteriile sunt îndeplinite și recomandă aderarea.
Iar toate statele membre din UE, cu o singură excepţie, sunt de acord cu această propunere. Cu toate acestea, nu se poate obţine acordul între PE, CE și Consiliul UE.
„Ne găsim în situaţia incredibilă în care Parlamentul European recomandă aderarea, Comisia Europeană constată că toate criteriile sunt îndeplinite şi recomandă aderarea şi, mai mult, toate statele membre, cu o singură excepţie, sunt de acord cu aceasta, deci am putea spune că şi Consiliul este, în marea lui majoritate, de acord.
Însă nu putem obţine acordul între cele trei instituţii”, a spus el într-o intervenţie în plenul Parlamentului European.
„Refuzul Austriei de a susține aderarea României la spațiul Schengen este lipsit de perspectivă”
„Refuzul Austriei de a susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este lipsit de perspectivă”, afirmă doi cercetători austrieci: Sophia Beiter și Sebastian Schäffer de la Institute for the Danube Region and Central Europe. Potrivit lor, strategia adoptată de Guvernul Nehammer are un impact negativ atât asupra Austriei, cât și asupra Uniunii Europene.
În actuala conjunctură politică globală, poate părea neobișnuit să evidențiem aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen drept una dintre cele mai urgente probleme ale vremurilor noastre.
În lumina complexității multiplelor provocări cu care ne confruntăm, această problemă se dovedește a fi surprinzător de simplă. Ambele țări îndeplinesc criteriile de aderare încă din 2011, însă eforturile lor de a se alătura spațiului Schengen au eșuat din cauza opoziției Guvernului de la Viena.
Într-o chestiune de o asemenea importanță, cum ar fi protecția frontierelor externe, suveranitatea națională poate fi cu siguranță considerată crucială, însă acest aspect lipsește în prezent, ci anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen.
Guvernul lui Karl Nehammer nu vine cu argumente convingătoare
Argumentele prezentate de Guvernul de la Viena, anul trecut, precum cifrele ridicate de azil, nu au fost convingătoare, având în vedere că Croația a primit aderarea pe aceleași considerente. În comparație cu 2022, cererile de azil au scăzut cu 40%, iar doar 2% dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România, conform ambasadei române.
Guvernul de la Viena utilizează veto-ul în mod incorect pentru a-și justifica opoziția în cadrul sistemului Schengen, potrivit discursului șefului de secție Georg Stillfried de la Ministerul de Externe. Chiar dacă un număr de unsprezece state participante au reintrodus controalele la frontierele interne, acestea nu se compară cu controalele de la frontierele externe.
Cu toate acestea, situația la frontierele externe ale spațiului Schengen este gravă. În medie, camioanele așteaptă șase ore la frontiera româno-bulgară, potrivit ambasadorului bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova. În timp ce între Austria Superioară și Bavaria durata așteptării este de doar 20 de minute. Aceasta nu doar afectează mediul înconjurător, ci generează și costuri suplimentare și crește prețurile mărfurilor.
Relațiile solide dintre cele două state vor fi afectate în mod nejustificat
Veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen este lipsit de perspectivă și din alte motive. Relațiile economice solide dintre Austria și cele două țări de la Marea Neagră vor fi afectate în mod nejustificat.
Aderarea Bulgariei și României la Schengen reprezintă un pas cu un risc relativ scăzut și o putere simbolică semnificativă – spre deosebire, de exemplu, de aderarea noilor țări candidate la Uniunea Europeană. Prin urmare, aceasta rămâne una dintre cele mai urgente probleme ale vremurilor noastre, relatează Die Presse.
