România se află într-un moment crucial în procesul de aderare la spațiul Schengen, iar oficialii români speră ca o decizie favorabilă să fie luată până la finalul anului 2024. Într-o declarație făcută la Bruxelles, eurodeputatul Victor Negrescu a subliniat progresele făcute de România în acest sens și a menționat discuțiile importante avute cu oficiali europeni, precum comisarul Ylva Johansson și comisarul desemnat din partea Austriei, Magnus Brunner.
În ciuda provocărilor, există semnale optimiste, iar autoritățile române continuă să lucreze pentru a obține aderarea pe cale terestră la Schengen.
Aderarea României la Schengen, în linie dreaptă
Victor Negrescu a subliniat că România se află pe ultima sută de metri în demersurile pentru aderarea la spațiul Schengen. În cadrul unui briefing cu jurnaliștii români, el a menționat discuțiile avute cu Ylva Johansson, comisarul european actual, și Magnus Brunner, comisarul desemnat din partea Austriei.
„România este în linie dreaptă spre aderarea la spațiul Schengen. Spun lucrurile acestea ca urmare a discuțiilor pe care am avut ocazia să le port atât cu comisarul actual, Ylva Johansson, cât și cu comisarul desemnat din partea Austriei (Magnus Brunnner – n.r.)”, a declarat Negrescu, evidențiind importanța susținerii la nivel european pentru această decizie crucială.
Discuțiile din cadrul audierilor din Parlamentul European au evidențiat o poziție favorabilă din partea comisarului desemnat pentru aderarea Bulgariei la spațiul Schengen pe cale terestră, aspect care ar putea influența și decizia privind România. Acest sprijin oficial aduce un plus de încredere în reușita demersului.
Posibile schimbări de poziție ale Austriei
Negrescu a explicat că în perioada următoare se vor desfășura discuții la nivelul miniștrilor de interne din statele membre, ceea ce ar putea aduce schimbări de poziție din partea Austriei, țară care a avut până acum rețineri în privința extinderii spațiului Schengen.
„Sunt mai multe variante, însă cea mai probabilă, cel mai probabil rezultat din aceste discuții, va fi ca România să fie primită în spațiul Schengen pe cale terestră printr-o decizie care ar urma să fie adoptată, sperăm noi, până la finalul anului.
Cam acesta este scenariul probabil”, a precizat Negrescu, indicând însă că nu este exclusă apariția unor factori contextuali care ar putea complica situația.
Eurodeputatul a menționat că s-au înregistrat progrese importante în discuțiile purtate cu mediul de afaceri și cu partenerii din Viena, semnalele primite fiind încurajatoare.
„Suntem încrezători, am avut contacte și cu mediul de afaceri și cu partenerii de la Viena și semnalele sunt pozitive și ca urmare a sprijinului oferit de Bruxelles și ca urmare a sprijinului oferit din capitalele europene, dar și ca urmare a rezultatelor bune pe care le-a obținut România prin intrarea cu succes în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă”, a explicat Victor Negrescu, subliniind rolul important al rezultatelor obținute de România până acum.
Posibilitatea unui acord politic la nivelul COREPER
O altă variantă luată în calcul este un posibil acord politic în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), care să stabilească acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen pe cale terestră.
El a menționat că nu poate fi exclusă posibilitatea unui acord politic în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen pe cale terestră, acord ce ar putea fi urmat de un vot oficial în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, programat pentru 12-13 decembrie.
Negrescu a evidențiat că România își va urmări interesele naționale în cadrul Consiliului JAI din decembrie, fără a face presiuni nejustificate.
Întrebat dacă România va insista ca aderarea sa la spațiul Schengen să fie inclusă pe agenda Consiliului JAI din decembrie, el a răspuns: „România va face ce este în interesul ei”.
Această abordare reflectă o strategie diplomatică echilibrată, în care Bucureștiul își menține determinarea fără a risca o escaladare a tensiunilor cu statele membre sceptice.
În concluzie, România se află într-o etapă decisivă a demersului de aderare la spațiul Schengen, cu semnale pozitive venind din mai multe direcții europene.
Discuțiile intense și contactele la nivel înalt continuă, iar oficialii români rămân încrezători în șansele țării de a deveni membru cu drepturi depline în cadrul acestui spațiu, recunoscând totodată complexitatea negocierilor în desfășurare.