Facilităţile vamale şi tarifele de concesionare sunt principalele avantaje ale zonelor libere. Reprezentanţii acestor administraţii susţin că, în acest an, vor fi nevoiţi să mărească suprafaţa destinată concesionării ca urmare a cererii ridicate.
Compania Galmopan din Galaţi, una dintre cele mai mari firme de panificaţie din Moldova, va începe în luna aprilie producţia în cea mai nouă fabrică de biscuiţi, amplasată în Zona Liberă Brăila. Investiţia, evaluată la aproape trei milioane de euro, face parte dintr-un proiect mult mai amplu al fraţilor Petre şi Marius Herăscu, patronii firmei Galmopan. Proiectul vizează şi construirea unui complex de morărit şi panificaţie. Pentru această investiţie, fraţii Herăscu, cu o avere estimată la 11 milioane de euro, potrivit Top 300 Capital, au concesionat 27 de hectare de teren de la administraţia Zonei Libere Brăila. „Vrem să mutăm aici o parte din activităţile noastre. Avantajul desfăşurării afacerii în acest perimetru este scutirea de la plata unor taxe vamale. Pot spune că şi terenul e concesionat în mod avantajos“, a declarat, pentru Capital, Petre Herăscu, preşedintele companiei.
Fabrica celor doi fraţi se alătură celor 60 de întreprinzători care operează în Zona Liberă Brăila. În cele şase zone libere din ţară, Curtici-Arad, Giurgiu, Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina, activează în prezent circa 600 de firme. Majoritatea sunt companii din domeniul comerţului, panificaţiei, producţiei industriale şi auto. Firmele cu renume nu au pierdut oportunitatea de a-şi stabili în aceste zone centrele de producţie sau de distribuţie: Autorom, Lafarge, Flamingo Computers sau Toyota România.
La Brăila, va fi concesionat tot terenul până în 2008
Interesul firmelor este în continuă creştere, chiar dacă, după aderarea României, numărul facilităţilor a scăzut pentru că legislaţia zonelor libere a fost armonizată cu cea din UE. Zona liberă Giurgiu a raportat anul trecut venituri totale de 9,9 milioane de lei, comparativ cu 7,9 milioane de lei în 2005. La Brăila, cifra de afaceri în 2006 s-a ridicat la 2,5 milioane de lei, cu 19% mai mare decât în 2005, iar profitul a ajuns la aproape 400.000 de lei, cu 60% mai mult comparativ cu anul anterior.
Consultanţii financiari spun că zonele libere vor aduce în continuare venituri acestor administraţii, mai ales din partea firmelor care au afaceri în ţări din afara spaţiului comunitar. „Zonele libere prezintă interes îndeosebi pentru companiile care au activităţi de import-export cu ţările din regiune, care nu fac parte din UE, de exemplu Ucraina“, spune Gabriel Biriş, partener la firma de consultanţă Biriş-Goran. Scăderea numărului de facilităţi (fiscale şi comerciale) nu i-a descurajat pe investitori. „Mulţi demarează investiţii aici pentru a beneficia de ajutoarele de stat pentru firmele care au activitate în zonele libere. Este vorba de ajutoare în cuantum de 65% pentru investiţiile efectuate de IMM-uri şi de 50% pentru întreprinderile mari“, spune Radu Petrescu, directorul general al Zonei Libere Brăila. În această zonă, se estimează că la finele anului va fi concesionat tot terenul disponibil. Firma Bioromoil va investi zece milioane de euro într-o fabrică de biodiesel. Cel mai probabil, anul acesta va fi finalizat şi cel mai mare terminal de containere din ţară. „Lucrăm şi la finalizarea parcului industrial pentru care s-au investit şase milioane de euro, o gură de aer pentru noi“, spune Radu Petrescu, directorul general al Zonei Libere Brăila. La rândul său, Angela Ivan, directorul general al zonei libere Galaţi, declară că, în contextul unui grad de ocupare de 59%, perspectivele de investiţii sunt evaluate la 140 de milioane de euro.
„La Giurgiu, o companie austriacă a concesionat şase hectare. Va construi aici o fabrică de biodiesel. Valoarea investiţiei se ridică la circa 87 de milioane de euro“, afirmă Camelia Toma, directorul comercial al zonei libere Giurgiu. Deşi statutul juridic şi administrativ al zonei libere Constanţa a suferit modificări în ultimii ani, şi aici investitorii roiesc ca în jurul stupului. „Două firme britanice lucrează fiecare la construcţia unui siloz pentru cereale. Investiţia pentru fiecare siloz ajunge la 20 de milioane de euro“, spune Mircea Baniaş, directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Investiţiile totale pentru cele şase zone libere sunt evaluate, în acest an, la 300 de milioane de euro.
Oportunităţi pentru export
«Zonele libere prezintă interes îndeosebi pentru companiile care au activităţi de import-export cu ţările din regiune, care nu fac parte din UE, ca de exemplu Ucraina.»
Gabriel Biriş, partener la Biriş-Goran
Zona liberă Giurgiu
An înfiinţare: 1996
Suprafaţa totală: 160 hectare
Număr societăţi: 300
Grad de ocupare: 89%
Valoarea totală a investiţiilor până în 2006: 63 milioane de dolari
Investiţii preconizate pentru 2007: 89,5 milioane de euro
Cifra de afaceri 2006: 9,9 milioane lei
Companii care activează în Zona Liberă Giurgiu: Flamingo Computers, Hyundai România, Toyota România, MB Distribution.
Zona Liberă curtici-Arad
An înfiinţare: 1999
Suprafaţa totală: 90 hectare
Număr societăţi: 100
Grad de ocupare: 70%
Valoarea totală a investiţiilor până în 2006: 120 milioane de euro
Investiţii preconizate pentru 2007: 5 milioane de euro
Companii care activează în Zona Liberă Curtici-Arad: BOS Automotive SCS, Rosko Textil, Lighting Technologies, Sara Lee Corporation, Zumtobel Group.
Zona Liberă Brăila
An înfiinţare: 1994
Suprafaţa totală: 70 hectare
Număr societăţi: 60
Grad de ocupare: 86%
Valoarea totală a investiţiilor până în 2006: 30 milioane de euro
Investiţii preconizate pentru 2007: 20 milioane de euro
Cifra de afaceri 2006: 2,5 milioane lei
Companii care activează în Zona Liberă Brăila: Romanel International Group, Lafarge Betoane, Romanel International Group.
