România și-a stabilit obiectivul de a adera complet la spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, până la sfârșitul anului 2024. Deși acest deziderat este susținut de Comisia Europeană și de alte state membre ale Uniunii Europene, decizia finală depinde de voința politică a unui singur stat membru care și-a exprimat obiecțiile – Austria.
Progresul României în procesul de aderare la Schengen
După ani de așteptare, în martie 2024, România și Bulgaria au fost admise în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Această evoluție a marcat un pas important în eforturile celor două țări de a obține beneficii complete în ceea ce privește libertatea de mișcare în Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, marea provocare rămâne eliminarea controalelor la frontierele terestre, aspect care ar aduce un avantaj semnificativ pentru comerțul și turismul din România și Bulgaria.
În acest context, România și-a concentrat eforturile diplomatice pentru a asigura o coordonare strânsă cu partenerii europeni și pentru a adresa toate preocupările ridicate în cadrul discuțiilor. Un actor cheie în acest proces este Bulgaria, alături de care România a format un tandem solid pentru a avansa împreună în procesul de aderare la Schengen.
Ministrul de Externe Luminița Odobescu a subliniat importanța unei colaborări strânse cu Bulgaria, mai ales în ceea ce privește măsurile de combatere a migrației ilegale, o temă sensibilă pentru anumite state membre, inclusiv Austria.
Sprijinul Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană s-a arătat constant favorabilă aderării României la Schengen, recunoscând eforturile depuse de guvernul român pentru a îndeplini toate criteriile necesare.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a inclus finalizarea aderării României și Bulgariei la Schengen printre prioritățile viitorului executiv european.
Luminița Odobescu a afirmat că România a respectat toate angajamentele asumate în momentul în care a intrat în Schengen-ul aerian, iar toate aceste progrese au fost raportate Comisiei Europene.
Sprijinul instituțional al Comisiei oferă României un cadru solid în discuțiile politice la nivel european, dar, cu toate acestea, rămâne provocarea majoră a obiecțiilor exprimate de Austria.
„Discutăm constant cu Comisia Europeană. Tot ceea ce ne-am angajat în declaraţiile politice pe care atunci când am intrat în Schengen-ul aerian, le-am luat, noi le-am adus la îndeplinire. Am raportat, ca să spun aşa, deja, Comisiei Europene.
Comisia Europeană, inclusiv în noul program al său, prezentat de doamna preşedinte von der Leyen, a precizat că finalizarea procesului de aderare a României şi Bulgariei la Schengen este prioritară şi beneficiem în continuare de sprijinul acesteia”, a arătat Luminiţa Odobescu la Digi24.
Obiecțiile Austriei și contextul politic intern
Principalul obstacol în calea aderării României la Schengen este Austria, singurul stat membru care și-a exercitat dreptul de veto. Obiecțiile Austriei au fost legate în principal de migrația ilegală, Viena susținând că un număr semnificativ de migranți ilegali intră pe teritoriul său prin România și Bulgaria.
Aceste preocupări au fost accentuate de ascensiunea Partidului Libertății din Austria, o formațiune politică de extremă dreapta, cunoscută pentru retorica sa antiimigrație.
Această formațiune a câștigat teren în fața conservatorilor cancelarului Karl Nehammer, iar temele legate de securitatea frontierelor și migrația ilegală au devenit puncte centrale în campania electorală a alegerilor legislative din Austria, programate pentru septembrie 2024.
Veto-ul Austriei privind extinderea Schengen cu România și Bulgaria a fost considerat de mulți experți drept o mișcare politică menită să contracareze influența Partidului Libertății, care a exploatat temerile legate de imigrație pentru a atrage electoratul austriac.
În consecință, cancelarul Karl Nehammer a adoptat o poziție fermă cu privire la extinderea Schengen, încercând să controleze discursul național legat de securitatea frontierelor și să evite pierderea voturilor în favoarea extremiștilor.
Posibile evoluții până la finalul anului
Deși România speră ca decizia politică legată de Schengen să fie luată până la sfârșitul anului 2024, mult depinde de rezultatul alegerilor legislative din Austria.
Ministrul de externe Luminița Odobescu a subliniat că România continuă să colaboreze cu toate statele membre ale Uniunii Europene pentru a asigura că toate informațiile și argumentele necesare sunt disponibile pentru a susține o decizie favorabilă.
Cu toate acestea, ea a subliniat că decizia finală este de natură politică și depinde de voința politică din Austria.
„Depindem, aşa cum am spus, de o decizie a unui stat membru, o decizie politică şi, evident, aşteptăm alegerile din ţara respectivă”, a spus ministrul.
Pe de altă parte, Ungaria, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene până la sfârșitul anului, a promis că va face tot posibilul pentru a facilita aderarea României la Schengen.
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a reafirmat acest angajament în cadrul unei vizite recente la București, subliniind că extinderea Schengen este o prioritate pentru Ungaria în timpul mandatului său.