Relaxarea procedurilor vamale la graniţa de Vest şi Sud ar putea trage frâna de mână pentru o bună parte din oficiile de comisionare vamală. Nu sunt ocoliţi de schimbări nici alţi prestatori de servicii din zona frontierelor.

Din prima zi a lui 2007, cozile imense de TIR-uri de la Giurgiu, Nădlac sau Borş vor deveni amintire. Asta nu înseamnă că transportatorii de marfă nu vor mai avea de-a face cu taxele, avizele, autorizaţiile, documentele de însoţire şi aşa mai departe, însă procedurile se vor simplifica, iar cei care vor transporta produse fabricate într-una din ţările Uniunii Europene către o altă membră a UE vor avea cele mai puţine bătăi de cap.

Eliminarea operaţiunilor de import-export pentru o bună parte din schimburile comerciale ale României (mai mult de 64% din totalul acestora a avut loc, în primele trei trimestre ale anului, cu state din UE) va duce la o reducere semnificativă a activităţii pentru comisionarii vamali. „În prezent, procesarea actelor pentru expediţiile dinspre sau spre ţările extra-comunitare reprezintă în jur de 40% din activitatea noastră. Cu alte cuvinte, vom pierde, de la 1 ianuarie, cam trei cincimi din clienţi. Vom încerca, pentru a nu ne vedea cifra de afaceri afectată foarte puternic şi, mai ales, pentru a nu fi nevoiţi să facem concedieri, să găsim şi alte activităţi. De exemplu, raportarea TVA în relaţiile comerciale cu statele UE, deşi încă nu avem o legislaţie în acest sens“, ne-a declarat şefa unei firme de comisionare vamală din Capitală.

Remus Rotariu, şeful departamentului de comisionare vamală din cadrul companiei Delamode România, admite, la rândul său, că sectorul pe care îl conduce se va confrunta cu o reducere a activităţii. „Oamenii care nu-şi mai justifică activitatea în acest departament vor fi reprofilaţi. Noi avem avantajul că suntem parte a unei case de expediţii ce oferă servicii complete, însă firmele mici, axate pe comisionarea vamală, vor avea probleme mari de tot“, spune el.

Alţi reprezentanţi ai domeniului nu sunt încă foarte lămuriţi. „E foarte dificil să facem o evaluare. Vama însăşi e în reorganizare zilele acestea, aşa că oficial nu ne-au comunicat nimic. Trebuie să vedem şi noi noul Cod vamal, noile formulare şi abia apoi ne putem da seama cum stăm“, ne-a declarat Nicolae Vieru, directorul Socum International, un comisionar vamal din Capitală.

Soarta firmelor de profil va depinde mult şi de locul în care îşi desfăşoară activitatea. Cele de la graniţele cu Moldova, Ucraina şi Serbia îşi vor putea vedea liniştite de treabă, numai că traficul comercial în acele zone este foarte redus. Şi comisionarii din Zona Liberă Giurgiu sunt relaxaţi. „Marea majoritate a produselor care ajung aici sunt de provenienţă extra-comunitară. Aşa că vor avea în continuare nevoie de formalităţi de export-import“, spune Marius Nicolae, şeful reprezentanţei Gotrans’98.

Şi alte domenii vor avea de suferit

Şi în cazul depozitelor vamale autorizate, situaţia este similară: cele care erau axate pe mărfuri provenind din afara UE au şanse să reziste. În cazurile în care, preponderent, produsele depozitate erau fabricate pe teritoriul Uniunii, situaţia se schimbă radical. Reducerea timpilor de aşteptare la graniţe, atât pentru autoturisme, cât şi pentru transportatorii rutieri de pasageri şi mărfuri, va influenţa şi micile afaceri din zona frontierei. „Dacă se va sta mai puţin la control, probabil că vor fi mai puţini cei care vor mai avea timp să vină la noi să mănânce. Erau şoferi de TIR care ajungeau şi de două ori într-o zi la noi în local, atât de mult dura să avanseze câteva sute de metri“, spune angajatul unui restaurant din Nădlac. Deşi autorităţile nu par să fi luat încă nici o decizie finală, se pare că, după aderare, vor dispărea şi cei care dezinfectau autoturismele la frontierele cu Bulgaria şi Ungaria şi, implicit, şi taxele plătite în acest scop de fiecare şofer. „Serviciul de dezinfecţie pe sensul de intrare în România a fost desfiinţat de circa trei luni, iar în privinţa celui de ecologizare practicat pe sensul de ieşire din ţară nu pot să vă spun nimic sigur“, ne-a spus primarul din Nădlac, Vasile Ciceac. Prima taxă varia între 5 lei pentru un autoturism şi 55 de lei pentru un camion de mare tonaj, în timp ce cea de-a doua, aplicată doar vehiculelor de marfă, a adus, în primele nouă luni ale acestui an, 2,5 milioane de lei noi la bugetul Consiliului Judeţean Arad, bani strânşi în Nădlac, Vărşand şi Turnu.
Un alt efect, mai puţin vizibil, se va înregistra la nivelul vânzătorilor de autovehicule comerciale. „În fiecare moment al zilei, circa 17% din flota de autovehicule de marfă a Cehiei este blocată în cozile de la frontierele cu Uniunea Europeană“, afirma, la începutul lui 2004, Petr Krasny, directorul de comunicare al Volvo Trucks Cehia. După aderarea din luna mai, timpii de aşteptare s-au redus, într-adevăr, însă acest lucru a dus la o scădere temporară a cererii pentru maşini de marfă. 

SCHIMBURILE COMERCIALE, DOMINATE DE UE

În primele nouă luni ale acestui an, comerţul exterior al României a a fost în valoare de 47,8 miliarde de euro. Exporturile româneşti au atins 19,1 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 28,7 miliarde de euro. Aproape două treimi din schimburile comerciale din perioada ianuarie – septembrie au fost efectuate cu state din Uniunea Europeană, iar mai mult de 82% din ele au avut loc cu ţări de pe continentul nostru.

REGULI VAMALE EUROPENE

Conform CODULUI VAMAL COMUNITAR, sunt supuse procedurilor vamale de export sau import doar mărfurile produse în Uniunea Europeană ce urmează să fie valorificate în ţări din afara UE, respectiv mărfurile produse în afara Uniunii ce urmează să fie introduse pe teritoriul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, TRANSPORTURILE CU MĂRFURI COMUNITARE ce ajung, de exemplu, din Spania în Franţa sau din Belgia în Olanda trebuie să îndeplinească o serie de proceduri birocratice înainte ca produsele respective să poată intra în mod legal în circuitul economic.

TERITORIUL VAMAL AL COMUNITĂŢII EUROPENE cuprinde întreaga Uniune Europeană şi principatul Monaco, cu excepţia Insulelor Feroe şi Groenlandei (Danemarca), Insulelor Helgoland şi teritoriului Busingen (Germania),
enclavelor Ceuta şi Melilla (Spania), zonelor Saint Pierre şi Miquelon, respectiv Mayotte (Franţa), localităţilor Livigno, Campione d’Italia şi parţial a apelor lacului Lugano (Italia).