Parcurile industriale vor fi în continuare în topul „destinaţiilor“ unde merită să investeşti, deoarece se regăsesc printre singurele zone speciale care îşi păstrează facilităţile. Aceasta este concluzia unui mic „inventar“ al regimurilor speciale.

Până acum, o pensiune montană cu o capacitate de cazare de până la 20 de locuri nu plătea impozit nici pe profit, nici pentru teren timp de cinci ani de la constituire. De la 1 ianuarie, statul nu o va mai ajuta în niciun fel. Aderarea, aşa cum se ştie, aduce după sine multe restricţii şi eliminări ale regimurilor speciale, de care au beneficiat, spre exemplu, zonele defavorizate, pensiunile agroturistice sau cooperativele agricole. Astfel, nu va mai fi valabilă, începând de anul viitor, scutirea de impozit pe profit pentru unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap. Este eliminată, cu aceeaşi dată, 1 ianuarie 2007, şi scutirea acordată contribuabililor direct implicaţi în producţia de filme cinematografice. Aceştia nu plăteau impozit pentru profitul reinvestit şi aveau o reducere a impozitului pe profit cu 20%, dacă asigurau creşterea numărului scriptic de angajaţi cu cel puţin 10% de la un an la altul. De la 31 decembrie 2006, nu mai sunt valabile nici facilităţile acordate inventatorilor. Până anul acesta, veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România erau venituri neimpozabile.

A fost eliminată, odată cu aderarea, şi deducerea din profitul impozabil al cheltuielilor cu investiţiile efectuate în unele localităţi din Munţii Apuseni şi din Delta Dunării. „Nu mai este valabilă nici scutirea de la plata impozitului pe profit a societăţilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere, pe bază de licenţă“, ne spune doamna Elena Ionescu, consultant în cadrul grupului Rentrop&Straton. Mai trebuie ştiut că „veniturile realizate din practicarea apiculturii nu mai sunt considerate, de la data aderării, venituri neimpozabile. Nu va mai opera nici deducerea unei cote suplimentare de 20% din valoarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie“, mai spune Ionescu.

Acestea sun facilităţi care dispar. Să vedem ce rămâne totuşi valabil. În cazul zonelor libere facilităţile vamale le înlocuiesc pe cele fiscale: nu se vor prezenta mărfurile autorităţilor vamale, nu se vor încheia declaraţii vamale, sunt considerate antrepozit vamal. Pentru mărfurile din interiorul pieţei comune nu se vor datora taxe vamale, pentru cele provenind din ţări terţe se vor aplica prevederile Codului vamal comun. Vor exista exceptări de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă, în vederea simplei depozitări, dar şi pentru operaţiunile comerciale sau scoaterea de bunuri străine din zona liberă. „Ceea ce nu se cunoaşte, încă, este regimul accizelor care se va aplica în zonele libere. Dar, odată cu elaborarea şi publicarea normelor metodologice la Codul fiscal, se va lămuri şi această problemă“, arată Dan Schwartz, managing-partner Scot& Company Consulting SRL.

 În ceea ce priveşte parcurile industriale, şi aici lucrurile sunt, oarecum, neschimbate. „Dispare cea mai importantă prevedere: deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiţiilor realizate în parcul industrial până la 31 decembrie 2006“, spune Alina Rafailă, tax senior manager, PriceWaterhouseCoopers.
„Pentru constituirea şi dezvoltarea unui parc industrial se acordă scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului. De asemenea, vor fi exceptate de la plata taxelor terenurile şi clădirile din parcurile industriale. Administraţiile locale pot acorda reduceri de impozite şi alte facilităţi, ce vor fi stabilite în baza unor hotărâri locale“, explică Alina Rafailă, PWC.
Ce ia locul facilităţilor pierdute? Ajutorul de stat. „Companiile vor putea beneficia de ajutor de stat, pe noile legi, pentru investiţii şi angajare de personal“, conchide Elena Ionescu, Rentrop&Straton. 

Alţi beneficiari de facilităţi

• Angajatorii tinerilor absolvenţi. Aceştia primesc un ajutor financiar de la 1 la 1,5 salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru fiecare absolvent angajat, în funcţie de nivelul şcolii absolvite: de meserii, liceu, postliceal sau facultate. Condiţia: contractul de muncă cu tânărul ieşit de pe băncile şcolii sau facultăţii să fie menţinut minimum trei ani.

• Angajatorii care semnează contracte de muncă cu şomeri. Aceştia beneficiază de un ajutor financiar lunar de un salariu minim brut pe ţară pentru fiecare persoană fără loc de muncă angajată. De asemenea, nu mai este ţinut să plătească contribuţia de 2,5% la fondul de şomaj.

• Angajatorii care derulează programe de training pentru proprii salariaţi. Aceştia beneficiază de o deducere de 50% din cheltuiala cu aceste programe, pentru 20% din totalul angajaţilor, dacă îndeplinesc anumite condiţii.

• IT freelancerii beneficiază în continuare de tratamente speciale pe bază de normă de venit, iar salariaţii, de scutiri de impozit.

• Actorii noii legi a investiţiilor şi a ajutorului de stat, în principal societăţi ce respectă obiectivele pe care se axează pe principiile UE: dezvoltare regională, protecţia şi reabilitarea mediului, cercetare-dezvoltare, resurse umane şi incluziune socială.

1 ian. 2007
Data aderării este şi data „ieşirii“ spectaculoase din scenă a multor facilităţi şi scutiri. Zonele libere, parcurile industriale şi cele tehnologice sunt singurele care mai pot beneficia de anumite scutiri.

Şi bine, şi rău
«Aderarea are câştigătorii şi perdanţii ei. Aduce noi facilităţi şi prevede eliminarea altora.»
Alina Rafailă, tax senior manager, PriceWaterhouseCoopers