Înainte de a pleca spre Vilnius, președintele ucrainian știa deja că în documentul oficial nu va fi consemnată invitația oficială pentru aderarea la NATO.
Într-un tweet publicat în chiar momentul în care liderii NATO dezbăteau asupra virgulelor și concordanței verbelor în franceză și engleză pentru ca sensul să fie exact același, Zelenski i-a acuzat de slăbiciune și incapacitatea de a lua decizii. Deși discursul său în fața mulțimii a fost mult mai moderat, decizia în sine de a opune strada liderilor aflați în spatele ușilor închise a fost un act politic asumat.
Ucrainei i se oferă câteva compensații. « Certitudinea » că vă fi membra a Alianței, că procedurile vor fi simplificate și, în loc de două etape pentru aderare va fi una singură, dar nu și un calendar – ceea ce aștepta, a minima, Zelenski.
A fost invocat în dezbaterile care au însoțit summitul un precedent : Germania, 1955. Nu avea frontiere stabilite, nu a recunoscut crearea Republicii Democrate Germane și nu a semnat un tratat de pace decât decenii mai târziu. Liderii reuniți la Vilnius s-au ferit însă să își amintească acest precedent.
Generalul Michel Yakovleff, ofițerul francez cu cel mai înalt grad deținut în NATO (fost șef al Statului Major al Alianței) declara cu amărăciune : “Este rușinos că NATO nu a fost capabilă să ajute Ucraina încă din 2014. » « Până acum, vechii membri ai NATO tratau cu condescendență noii membri, mai ales pe cei din Est, pe care îi invitau să îi învețe cum să se bată. Când Ucraina vă adera la NATO, va fi complet diferit. Ucraina este cea care va da lecții – cum funcționează interoperabilitatea în teren, cum să folosești armele…”
Franța trimite rachetele Scalp, capabile să lovească în profunzime
Ucrainei i se oferă, de asemenea, un program multianual de asistență militară și crearea unui Consiliu Ucraina – NATO. Dar în principal, furnizarea de noi arme performante. Emmanuel Macron a luat pe toată lumea prin surprindere anunțând că Franța va livra rachetele Scalp, capabile să lovească în profunzime, încălcând a n-a linie roșie pe care occidentul și-a stabilit-o, așa cum își stabilise linii roșii privind armamentul greu, tancurile sau avioanele de luptă. Ucrainienii au promis să le folosească doar în teritoriile ocupate, acestea incluzând și Crimeea pe care occidentalii au considerat-o întotdeauna ca aparținând Ucrainei.
Este vorba despre rachetele identice cu Storm Shadow-urile britanice și sunt, de altfel, fabricate la aceiași uzina, de MBDA.
Rachetele livrate de britanici au avut nevoie de acordul francezilor pentru a fi trimise în Ucraina, ceea ce înseamnă că Franța era oricum implicată deja.
Rachetele Scalp sunt lansate de avione, au 5 m lungime și cântăresc peste o tonă, dar calitatea lor este aceea că pot lovi în profunzime, până la 250 de km si, odata lansate pot fi dirijate in zbor, ceea ce înseamnă că ucrainienii vor putea ajunge în spatele liniilor inamice.
Lovitura de teatru a venit o ora mai târziu când o sursa militară franceza a dezvăluit că primele rachete Scalp au ajuns deja în Ucraina. Franța comunică foarte puțin asupra livrărilor sale de arme, probabil că Emmanuel Macron a păstrat anunțul pentru acest summit care nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor pentru ucrainieni.
Reacția Moscovei a fost imediată, cu promisiunea de masuri de retorsiune atât împotriva Ucrainei cât și a Frantei.
Ministrul ucrainian al Apărării, Reznikov a anunțat, concomitent, că s-a creat o coaliție de 11 state pentru pregătirea piloților ucrainieni pe avioanele de lupta F17. Una dintre aceste țări este România, unde antrenamentele vor începe în august.
Marea Baltică, lac NATO
Turcia ridică în sfârșit veto ul împotrivă aderării Suediei la NATO. Un secret al lui Polichinelle. Joe Biden afirmase, deja, că are instrumentul necesar pentru a-l face pe Erdogan să se plieze: negocierile pentru F16 care erau aproape încheiate.
Erdogan a invocate multă vreme refugiul pe care Suedia îl acordă luptătorilor curzi, pentru a declara în preziua summitului că va accepta aderarea Suediei atunci când UE va relua negocierile de aderare a Turciei, înghețate din 2018 pe motive de încălcarea drepturilor omului. Declarațiile festiviste privind găsirea unui acord de “dinamizare” a negocierilor pentru aderarea Turciei sunt bune pentru ochii publicului. În fapt, Erdogan a obținut promisiune vagi de la UE, dar ferme din partea SUA… Ceea ce probabil l-a și convins.
Reacția Moscovei a fost și aici promptă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că securitatea Rusiei este amenințată. Asta nu vă împiedică însă aderarea rapida a Suediei la NATO
Cheltuielile militare ale Alianței cresc anul acesta cu 8,3%
Un punct important pe agenda liderilor NATO a fost acela al finanțării Alianței. Jens Stoltenberg se plânge demult că statele membre nu aloca suficient pentru cheltuielile militare.
Doar 11 din cei 31 de membri respecta angajamentul de a aloca 2% din buget apărării. În documentul final este consemnat angajamentul tuturor statelor membre de a se conforma, astfel încât per total cheltuielie vor creste anul acesta cu 8,3%.
Cateva ultime cifre : SUA au trimis în Ucraina de la începutul războiului 2 milioane de obuze. Iar ajutorul pe care aliații l-au acordat (militar, social, umanitar) se ridica la 1 miliard de dolari la fiecare trei zile. Ucraina foloseste in cateva zile capacitatea de productie de obuze a Frantei într-o lună. Ceea ce explică recurgerea la muniția cu fragmentare, caci aliații „au ajuns la fundul sacului”.
