În timp ce politicienii se grăbesc să trâmbiţeze „începutul sfârşitului crizei economice”, iar analiştii economici avertizează că nu e încă momentul să ne entuziasmăm, liderii de opinie din zona „verde” spun că suntem, de fapt, într-o criză de timp. Atât recesiunea economică, cât şi criza legată de încălzirea globală, impun luarea unor măsuri urgente. Cele două mari probleme globale se pot rezolva, însă, una pe cealaltă.

„O a doua mare criză economică a fost evitată datorită intervenţiei guvernamentale la nivel global, dar va dura cel puţin încă 2 ani până vom putea vorbi de o ieşire din criză”, a spus ieri Laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman, în cadrul unei conferinţe în Kuala Lumpur, Malaezia. Economistul de la Princeton crede că economia americană de-abia acum atinge punctul critic.

„Eu cred că august va fi luna de trecere”, a completat economistul, care consideră că măsurile guvernamentale nu au consecinţe pe termen lung şi nici nu se reflectă în ratele de şomaj. Asia va avea probabil parte de un progress mai rapid, datorită creşterii explozive a producţiei şi exportului din anii 1997-1998, când piaţa asiatică a avut parte de o „creştere de tip pasărea Phoenix”.

Scădere a şomajului în America

Un semn de creştere economică vine chiar de la cea mai mare piaţă din lume, cea americană, unde noile cifre arată, pentru prima oară în ultimele 15 luni, o scădere a şomajului şi o creştere a venitului mediu.

Laura Tyson, consilierul economic al preşedintelui Barack Obama în probleme legate de criză economică, s-a grăbit să stimuleze optimismul americanilor cu declaraţii proaspete care anunţă o nouă eră: „Cred că am ajuns la un prag de stabilitate şi aceasta ar putea fi începutul unei perioade de creştere”, citează Bloomberg.

“Wall Street e bine mersi. Main Street este în camera de urgenţă”

Analiştii de la „The Star Ledger” atrag însă atenţia asupra unor realităţi ale pieţei mai puţin vesele: „Wall Street e bine mersi. Main Street este în camera de urgenţă”. Din martie, bursa de valori a crescut, iar saltul din iulie a fost interpretat de mulţi drept cel mai mare din ultimii 29 de ani. Industria financiară şi-a revenit complet, giganţi precum Goldman Sachs şi JP Morgan Chase raportând profituri-record.

„Restul scenei economice încă suferă un fel de stres post-traumatic. Retailerii au avut o lună foarte grea în iulie, vânzările înregistrând o scădere de 4,5% în ultima lună. Consumatorilor le este frică să cheltuiască. De fapt, sunt puşi pe economisit mai mult decât oricând, şi economia nu-şi va reveni până nu încep să-şi pună din nou la bătaie cărţile de credit”, au completat specialiştii de la „The Star Ledger”.

Veşti bune de la japonezi

Tot ieri, Japonia a primit vestea primei creşteri economice înregistrate în ultimele 16 luni. Guvernul a anunţat o dublare a încasărilor din bunuri şi servicii în luna iunie: oamenii au cheltuit 1,13 de mii de miliarde de yeni faţă de 471,6 de miliarde în 2008. Cifrele depăşesc aşteptările reprezentanţilor pieţei, care au sperat la o creştere de doar 40%. Exporturile au crescut cu 14,6 procente în iunie faţă de luna precedentă, după o scădere de 42,2% în mai.

Datorită dependenţei sale de pieţele străine, Japonia s-a transformat într-o victimă colaterală a recesiunii, care a dus la o scădere a cererii pentru maşini, bunuri high-tech şi electronice. „Economia pare să-şi revină, dar perspectiva unei creşteri din partea Americii rămâne neclară. Trebuie să rămânem precauţi”, a spus Toshihiko Matsuno, şeful departamentului de cercetare al SMBC Friend Securities, citat de AFP.

Multe companii nipone, precum Sony sau Toyota Motor, au anunţat recent că profitul pentru primul trimestru a crescut într-un ritm neaşteptat, dar situaţia rămâne dificilă. „Companiile par a se abţine de la a-şi revizui planurile de investiţii, dar nu cred că sunt pesimiste”, a declarat Yuji Shimanaka, economist la Mitsubishi UFJ Research and Consulting.

Afacerile mici şi mijlocii, speranţa economiei

La începutul anului, business-urile mici şi mijlocii erau prezentate drept barca de salvare a economiei globale, cheia unei reveniri sănătoase din criză. „Voi şi colegii voştri din toată ţara aveţi un impact uriaş asupra credibilităţii pieţei”, spunea Carly Fiorina, director executiv la Hewlett-Packard Co., adresându-se unui auditoriu format din 2.300 de membri ai Asociaţiei Internaţionale a Francizelor.

Fiorina, un lider de opinie pe piaţa americană, sublinia faptul că cei 787 de miliarde de dolari pe care Obama îi investeşte în stimularea economiei ar fi reprezentat o măsură potrivită crizei din anii ’30, nu situaţiei actuale. „Atunci marile afaceri şi guvernul făceau lumea să se învârtească. Problema e că acum suntem în secolul XXI. Asta nu e Marea Recesiune. Tehnologia şi globalizarea au schimbat economia pentru totdeauna”.

Avem deja premisele unei creşteri economice

Analistul economic Claus Vistesen anunţă într-o postare recentă faptul că cele trei ingrediente  de bază ale unei reveniri economice – volatilitatea redusă a pieţei, activele toxice care cresc într-un ritm stabil şi creditele fertile pentru piaţa vânzărilor en-gros – sunt acum disponibile. La o privire mai atentă a acestui tablou fericit, „observ că, de fapt, nu există înbunătăţiri fundamentale şi, mai mult decât atât, că recesiunea şi-a mutat focarul în Europa, în special în partea de sud, situaţie care se reflect în haosul din Comunitatea Europeană.

„Pe de altă parte, trebuie să recunosc că văd semne positive din partea pieţelor emergente ca Brazilia, India, Chile, Turcia şi China. Dar un element-cheie este felul în care sistemul economic global va ajuta la stabilirea unui echilibru şi impactul pe care îl va avea acest nou echilibru atât asupra economiilor deficitare, cât şi a celor excedentare.

Nu speraţi în minuni!

Economiştii de la Seeking Alpha îşi sfătuiesc cititorii să nu-şi pună speranţele într-o revenire economică  în formă de „V”. Deşi situaţia generală în Europa este încurajatoare, nu trebuie să pierdem din vedere că producţia Germaniei a scăzut cu 0,1%, după ce estimările anunţau o creştere cu 0,1%. Economia Marii Britanii a înregistrat pierderi mai mici în al doilea trimestru, dar slăbiciunea  persistă în sectoarele financiar şi cel al serviciilor.

„Nu vă aşteptaţi la creşteri explozive cum s-a întâmplat la Goldman Sachs. De fapt, Banca Regală a Scoţiei tocmai a raportat pierderi uriaşe, de peste 1,04 miliarde de lire sterline, în ciuda încasărilor de peste 7,5 miliarde de lire. Între timp, Banca Centrală Europeană a pompat peste 600 de miliarde de dolari în sistemul bancar”, avertizează autorul articolului din Seeking Alpha.

În criză de timp

Recesiunea a coincis cu o altă criză pe care lumea nu o poate ignora: criza mediului. Discursul „verde” este din ce în ce mai isteric şi insistent. Mesajul a reuşit, în ultimii ani, să ajungă atât în conştiinţa publicului, cât şi pe birourile celor care iau deciziile. Mulţi lideri de opinie văd o legătoră strânsă între rezolvarea celor două crize, cea economică şi cea legată de emisiile de carbon din atmosferă, care ne afectează climatul.

„Politica monetară se mişcă în direcţia bună, însă are o limită de operativitate. Pentru a ieşi din criză avem nevoie de un plan de stimulare de 4% din PIB-ul global – aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, dacă luăm în calcul toate ţările”, spune economistul Nicholas Stern într-un interviu recent pentru McKinsey’s Quarterly, care este convins că încălzirea globală şi criza economică au mai multe în comun decât pare la prima vedere, numai că adevărata problemă cu care ne confruntăm este de fapt o criză de timp.

Criza economic este în strânsă legătură cu încălzirea globală

„Am putea avea la dispoziţie 2-3 luni să găsim o soluţie eficientă pentru ieşirea din criză şi între 6 şi 9 luni să rezolvăm problema încălzirii globale. Şi cred că cele două salvări sunt legate între ele, dacă ne străduim să înţelegem cum am ajuns cu toţii în această situaţie dificilă”, spune autorulcelebrului „Raport Stern”, care vede în cel mai mare progress tehnologic din istoria omenirii o oportunitate la fel de uriaşă cum au fost electricitatea, automobilul sau, mai recent, tehnologia informaţiei.

Astfel, investiţiile ar trebui să fie reorientate în domeniile emergente. „Avem nevoie rapid de aparatură tehnică în domenii ca izolarea caselor sau noi metode de eficientizare a energiei – asta ar creşte nevoia de forţă de muncă. O altă soluţie ar fi grăbirea investiţiilor în infrastructură, ceea ce ar lua mai mult timp. Pentru a putea profita de noile oportunităţi în afaceri, trebuie să înţelegem legătura dintre criza economică şi cea climaterică şi să vedem cum se pot salva una pe cealaltă, e de părere analistul.

Printre măsurile pe care ar trebui să le adoptăm urgent şi care ar grăbi dezvoltarea economiei se numără investiţii în capturarea şi stocarea emisiilor de carbon din atmosferă, dezvoltarea acţivităţilor care nu pun presiune asupra pădurilor, o revoluţie în industria producătoare de automobile care să supravieţuiescă „sfârşitului erei petrolului” etc.