Adevărata față a lui Samuel von Brukenthal. Implicarea pe care a avut-o în răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan
Baronul Samuel von Brukenthal este unul dintre cele mai importante personaje din Transilvania, lăsând în urma sa mai multe moșteniri, cea mai importantă fiind palatul Brukenthal, o impresionantă capodoperă arhitectonică pe care încă din timpul vieţii sale a transformat-o în muzeu deschis publicului. Acesta a fost unul dintre primele muzee din Europa și cel mai mare din sud-estul continentului.
Pe lângă palatul Brukenthal, baronul a lăsat și alte opere arhitectonice,numeroase colecţii şi o deschidere către educaţia specific iluministă, laică şi ştiinţifică. Povestea sa de viață are legătură cu două femei importante, prima sa soție, fiica primarului din Sibiu, iar cea de-a doua fiind împărăteasa Imperiurul Habsburgic.
Fiu de jurist
Samuel von Brukenthal s-a născut sub numele de Samuel Brekner la data de 26 iulie 1721. Acesta provenea dintr-o familie se juriști. Tatăl său a fost juristul sas Michael Brekner, iar mama sa a fost Susanna Brekner, care provenea din familia de nobili transilvăneni Conrad von Heudendorff.
Juristul Michael Brekner a fost înnobilat la aproape trei ani de la nașterea fiuui său, motiv pentru care și-a schimbat și nuemele, conform canoanelor nobiliare în ”von Brunkenthal”. Samuel von Brukenthal s-a decis să urmeze calea bunicului și a tatălui lui, așa că după gimnaziu s-a angajat la Cancelaria din Sibiu, pe când avea doar 20 de ani. Datorită calităților și aptitudinilor de care a dat dovadă, Samuel von Brukenthal a reușit să ajungă să studieze la marile Universități germane din Halle și Jena. La aceste universități, tânărul Samuel s-a dovet a fi un student eminent, polivalent, studiind folosofie, drept și administrație.
Odată terminate studiile universitare este numit cancelar provincial la Viena și se întorce în locul natal pentru a face o carieră în administrație. Cu toate acestea, existau câteva piedici. la Nocrich, locul său natal, s-ar fi plafonat deoarece urmașul direct al tatălui său era fratele lui mai mare, Michael. În plus, nici la Sibiua nu avea foarte mari șanse deoarece nu avea titlul de cetățean.
”În Nocrich, localitatea natală, Brukenthal nu avea nicio posibilitate de avansare ca jurist, deoarece aici fratele său mai mare, Michael, îi urmase tatălui lor. Fratele mai tânăr era deci obligat să-şi caute rostul în altă parte. Pentru o carieră de succes în Sibiu, pe atunci centrul politic al Transilvaniei, îi lipsea dreptul de cetăţean al oraşului, pe care nu-l putea obţine decât având o gospodărie proprie. Brukenthal nu avea deci nici permisiune de şedere, nici drept de muncă”, scria Lisa Fischer în lucrarea sa ”Edenul de dincolo de codri-Samuel von Brukenthal-politician,colecţionar,francmason de Sibiu”.
Samuel von Brukenthal, căsătorit din interes
În lucrarea Lisei Fischer, aceasta îl descria ca fiind un bărbat cu mult farmec, arătos și foarte educat. Aceasta mai notează despre el că a fost foarte ambițios, subliniind că o legătură matrimonială în Sibiu l-ar fi ajutat foarte mult atât în carieră, dar și să primească cetățenia.
”Era înalt, îşi purta părul castaniu şi fără perucă, avea ochii negri, sprâncenele groase, un nas mare acvilin şi buza inferioară proeminentă care, prin pornirea permanentă spre râs, îi îmblânzea trăsăturile”, se arată tot în lucrarea Lisei Fischer.
Samuel von Brukenthal a avut de ales între fiica comitelului de Baussern, o tânără deosebit de frumoasă şi deşteaptă și fiica primarului din Sibiu, Sophiei Katharina von Klocknern, care era o tânără rafinată și educată. Având în vedere că fiica comitelui de Baussern avea o reputație îndoielnică, acesta a decis să o curteze și, ulterior, să se căsătorească cu fiica primarului din Sibiu.
Așadar, cei doi s-au căsătorit în anul 1745, eveniment în urma căruia Samuel von Brukenthal a primit o casă în centrul Sibiului, titlul de cetățean și o avere impresionantă (30.000 de gudeni plus numeroase proprietăți).
„Datorită zestrei soţiei sale, Brukenthal devenea nu numai un om bogat. Ca proaspăt cetăţean al Sibiului, cu drept de şedere şi de muncă, avea deschisă calea spre o carieră profesională şi politică. Prin casa socrului său, primar al Sibiului, se perindau toţi mai-marii ţării. Tânărului şi ambiţiosului ginere i se oferea astfel posibilitatea de a-şi face cu uşurinţă relaţii noi şi, în acelaşi timp, de a evolua în plan intelectual. Valoarea acestui capital simbolic era de nepreţuit. Pentru absolventul de universitate, căsătoria putea fi considerată categoric o partidă bună în măsura în care, în plan economic, îi asigura premisele pentru o carieră ulterioară”, preciza Lisa Fischer în lucrarea deja menţionată.
Apogeul carierei administrative
Samuel von Brukenthal și-a început cariera la Sibiu prin a fi grefier secund, grefier principal și vicenotar. În anul 1753, baronul are parte de o ocazie fără precedent. Acesta este delegat să plece la Viena pentru a reprezenta interesele națiunii săsești. Acesta avea să o cunoască pe impărăteasa Maria Tereza care avea să-l aprecize și să-i devină protejat. În scurt timp, Samuel von Brukenthal ajunge cancelar provincial.
În 1777 acestuia îi este oferită deminatea supremă pentru un transilvănean – este numit guvernator al Transilvaniei. Datorită acestei demnități, baronul a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din Transilvania, câștigând 24.000 de guldeni anual. Mai mult decât atât, el a fost ridicat la gradul de baron.
Membru al lojei masonice și un mare colecționar
Baronul a fost unul dintre cei mai cunoscuți masoni din Transilvania, fiind inclus într-o astfel de lojă la vârsta de 22 de ani. În anul 1743, acesta devine membru al lojei francmasonice care purta numele ”Aux Trois Canons”. După desființarea acesteia, baronul se hotărăște să întemeieze loja ”Aux Trois Clefs d’Or”, pe care a condus-o personal până în anul 1744.
Având o educație aleasă, acesta avea deschidere către cunoaștere mulțumită călătoriilor și contractelor sale. Baronul Samuel von Brukenthal era pasionat de lectură și artă, fiind un adept al iluminismului. Din acest motiv, baronul a cheltuit sume importante pe colecționarea obiectelor de artă. Acesta începe să cumpere diferite lucrări noi și vechi de la artiști contemporani.
Încă dinainte să se căsătorească era cunoscut drept cel mai mari colecționari din acea parte a Transilvaniei, având o bibliotece impresionantă, numeroase picturi, sculpturi și stampe.
Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan
În anul 1784, în timp ce baronul Samuel von Brukenthal era guvernatorul Transilvaniei, a avut loc răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. Răscoala a fost atât de puternică încât a fost nevoie de intervenția imperialilor.
Având în vedere că împăratul Iosif al II-lea nu avea nicio simpatie pentru Samuel von Brukenthal, acesta a decis să trimită spre rezolvarea situației pe Anton von Jankovich, un comisar aflat în serviciul direct al împăratului şi care nu dădea socoteală pentru acţiunile sale guvernatorului Transilvaniei.
Tot trimişii direcţi ai împăratului Iosif al II-lea au negociat şi răsplata oferită moţilor care l-au trădat şi l-au prins pe Horia. Iosif al II-lea a oferit câte 600 de galbeni celor şapte moţi care l-au prins pe Horia şi Cloşca şi eliberarea din iobăgie. Protopopul Adamovici, implicat de asemenea în prinderea lui Horia, a primit o medalie de aur.
Așadar, baronul Samuel von Brukenthal nu a fost implicat în pierderea, anchetarea și pedepsirea celor care au pornit răscoala, notează adevărul.ro.
