Adevărata frică a lui Vladimir Putin! Nimeni nu se aștepta la asta. Vestea venită în plin război

Vladimir Putin se teme de România, spune istoricul Serhy Yekelchyk, profesor la Universitatea din Victoria-Canada. Acesta a publicat numeroase cărți care au primit un feedback pozitiv din partea celor care le-au citit.

Istoricul are un doctorat despre Rusia și istoria Europei de Est, fiind unul dintre cei mai apreciați specialiști privind relațiile ruso-ucrainene.

Acesta a oferit un interviu pentru adevărul.ro în cadrul căruia a declarat că țara noastră a jucat un rol important în sprijinirea Ucrainei, subliniind că nu se referă doar la sprijinul moral, ci și la faptul că România i-a primit pe refugiații ucraineni.

”România a jucat până acum un rol important în sprijinirea Ucrainei pentru a înfrânge agresorii ruşi. Şi nu mă refer aici doar la sprijinul moral şi la asistenţa umanitară consistentă, ci şi la faptul că România a primit cu braţele deschise mulţi refugiaţi din Ucraina.

Sunt destui ucraineni care au rămas în România, iar alţii s-au întors în ţară, păstrând amintirile frumoase legate de cât de deschişi şi calzi au fost românii cu ei. Faptul că România este vecină cu Ucraina şi Republica Moldova este un factor important de apărare împotriva Rusiei şi îl face pe Putin să se gândească de trei ori înainte de a lua o decizie.

Să nu uităm de Transnistria, ce poate fi o bază potenţială pentru un atac rusese. De fiecare dată când Putin se întâlneşte cu generalii săi se gândeşte la poziţia României şi la faptul că Republica Moldova nu este singură”, spune istoricul Serhy Yekelchyk.

Vladimir Putin se teme de România

Se știe faptul că România are o oarecare temere față de Federația Rusă, însă istoricul spune că țările membre ale Alianței Nord Atlantice (NATO) nu ar trebui să se teamă de Vladimir Putin. Ba mai mult decât atât, el este de părere că liderul de la Kremlin se teme de țara noastră.

”Ţările membre NATO nu au vreun motiv să se teamă de Vladimir Putin pentru că nu le va ataca, ar fi un act sinucigaş din partea lui. Din cauză că războiul din Ucraina merge prost pentru Putin, iar Europa, cu excepţia Ungariei, este unită în faţa agresiunii ruseşti, Vladimir Putin nu se poate gândi să atace o ţară membră NATO. Eu cred că Putin se teme de România. În presa din Rusia, România este menţionată constant ca una dintre ţările europene neprietenoase”, a mai spus istoricul Serhy Yekelchyk.

Poporul rus ar fi jucat un rol important în oprirea lui Putin

Întrebat în cadrul interviului cum ar putea fi oprit Vladimir Putin, istoricul a declarat că ar trebui ca poporul rus să aibă un rol important în acest sens, doar că guvernul de la Moscova controlează comunicațiile în Rusia într-o proporție destul de ridicată.

”Ar trebui ca poporul rus să joace un rol important în oprirea şi înfrângerea lui Vladimir Putin. Din nefericire, guvernul rus controlează comunicaţiile în Rusia într-un procent important. Acţiunile sociale sunt interzise. La nivelul societăţii ruse nu este vreo bază pentru a se mobiliza împotriva lui Vladimir Putin. Este o situaţie dificilă.

Nu există opoziţie în Parlamentul din Rusia, iar internetul este controlat de guvern. O înfrângere din punct de vedere militar ar fi foarte dură pentru regimul lui Vladimir Putin, dar nu cred că acesta ar cădea. Pentru a avea o nouă Rusie democratică, în opinia mea este nevoie de câţiva factori care să se întâmple în acelaşi timp: înfrângere militară, criză economică şi o criză guvernamentală”, spune acesta.

Războiul ruso-ucrainean va fi unul lung

De asemenea, istoricul Serhy Yekelchyk a decarat că evoluția războiului ține de abilitatea celor două țări de a mobiliza populația și de a furniza armament. Totuși, spune acesta, războiul va fi unul lung, în timp ce Ucraina poate lupta ani întregi.

”Va conta mult abilitatea celor două ţări de a mobiliza populaţia şi de a furniza armament. Va fi un război lung, iar Ucraina are capacitatea de a lupta ani întregi. Însă e dureros când spun asta. Pentru că abilitatea de a lupta ani întregi împotriva unei Rusii cu o armată mai puternică va aduce şi multe victime.

Ucraina poate rezista şi cu sprijinul Vestului poate învinge, însă costurile vor fi uriaşe, ceea ce e trist. În societatea rusă este un stres constant legat de cât timp vor putea fi furnizate resurse umane pentru armată. La un moment dat, Rusia nu va mai putea face faţă războiului, iar după asta va urma o criză internă în ţară. Iar succesorul lui Putin va trebui să conştientizeze că războiul din Ucraina a fost în zadar, fără vreun rezultat”, spune istoricul.

Războiul de la granița României a devenit Războiul Rece 2

Întrebat dacă acest război se poate transporta într-un Război Rece 2, istoricul spune că deja s-a întâmplat acest lucru, ceea ce înseamnă atât o veste buna, cât și o veste proastă.

”S-a transformat deja în ”Războiul Rece 2”. Iar asta are o parte bună şi o parte proastă. Partea proastă este aceea că sunt destui oameni îndoctrinaţi în Rusia cum că Vestul atacă Rusia, fapt pe care se insistă şi în mass-media din Rusia. Iar acest Război Rece 2 va produce generaţii de oameni îndoctrinaţi în Rusia, cărora li se spune că democraţia e un lucru rău. Partea bună legat de Războiul Rece este că deja s-a mai întâmplat odată, iar Vestul are mecanismele pentru a îl contracara.

Primul Război Rece s-a încheiat atunci când oamenii de dincolo de Cortina de Fier s-au revoltat şi au cerut să facă parte din lumea democratică şi nu sub regimuri totalitare. Iar lecţia primului Război Rece este una importantă pentru regimurile totalitare: poţi ţine populaţia sub control, o poţi îndoctrina, însă în final vei pierde. Vor fi noi forme de a câştiga acest al doilea Război Rece ce se desfăşoară acum. Avem un nou Război Rece, însă ne-am familiarizat cu el”, a mai declarat istoricul Serhy Yekelchyk pentru sursa anterior citată.