Rusia, autoritatile de la Kiev par sa nu se sinchiseasca de protestele Romaniei si ale ecologistilor din toata lumea. Inaugurate in mai, lucrarile de amenajare a canalului conceput din orgoliul de a avea propria cale de acces spre Marea Neagra continua nestingherite. Tupeul vecinilor a mers pana la amplasarea pe bratul Chilia, in apele teritoriale romanesti, a mai multor balize in zona de constructie a canalului. In anii ‘50, Ucraina avea la dispozitie doua canale navigabile importante prin Delta Dunarii – Bistroe si Prorva. In 1959, Bistroe a fost inchis din cauza colmatarii, fiind urmat in 1994 de Prorva. Pentru vasele ucrainene solutia ramasa era canalul Sulina, insa pentru tranzitarea bratului romanesc al Dunarii trebuia sa plateasca taxe de tranzit si de pilotaj. Ani de-a randul, Ucraina a privit cu invidie pozitia importanta detinuta de Romania la gurile Dunarii. Acum, proiectul Bistroe pica bine pentru presedintele Leonid Kuchma. Ucraina este intr-un an electoral, iar atitudinea dovedita ii poate ridica la fileu simpatii politice. Ministerul Transporturilor de la Kiev se bate cu pumnul in piept ca taxele de acces percepute vaselor care vor trece pe Bistroe vor fi mult mai mici decat cele percepute de administratia canalului Sulina. Institutia a calculat deja ca, in acest fel, armatorii ucraineni vor economisi un milion de dolari pe an, in timp ce castigurile totale care vor deriva din constructia canalului se vor ridica la circa 50 de milioane de dolari anual. In vreme ce Kievul isi freaca mainile, la Bucuresti se fac estimari ale pierderilor economice. „Credem ca vom pierde intre 15 si 25% din venituri ca urmare a deschiderii canalului Bistroe, respectiv circa 1,6 milioane dolari anual”, spune Florian Dumitru, seful Directiei Cai Navigabile in cadrul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, Galati. Anul trecut, prin canalul Sulina au trecut circa 1.800 de nave, iar veniturile din taxele de tranzit s-au ridicat la 137 de miliarde de lei, alte 83 de miliarde de lei provenind din taxele de pilotaj. Primele efecte ale deschiderii canalului vecin sunt deja vizibile: navele sub pavilion ucrainean s-au rarit. Secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Traian Panait, estimeaza ca traficul pe canalul Sulina va scadea cu 8-10%. Insa acest calcul se bazeaza pe o analiza preliminara, si insusi Panait admite ca Bistroe inca nu functioneaza la capacitate. Pe ansamblu, costurile pe care partea romana va fi nevoita sa le suporte sunt mult mai mari. Administratia canalului Sulina se gandeste la o serie de investitii menite sa faca bratul Sulina mai tentant pentru navigatori. Una dintre acestea vizeaza asigurarea navigatiei pe timp de noapte, ceea ce presupune instalarea unor sisteme de semnalizare costiera.Gurile rele spun ca Kievul isi vede linistit de treaba, sperand ca eventuala deschidere a unor tabere de refugiati ceceni in Ucraina – negata, totusi, de UE – i-ar putea imbuna pe oficialii europeni. In acelasi timp, surse din Ministerul de Externe de la Bucuresti afirma ca au toata sustinerea statelor euro-atlantice si ca, in cazul in care constructia va fi totusi finalizata, vor fi adoptate solutii ceva mai radicale: saparea unui canal pe teritoriul romanesc sau chiar blocarea canalului Bistroe cu o epava.

DATELE TEHNICE ALE CANALULUI BISTROE
· Lucrarile de reconstructie au fost lansate in mai 2004 si sunt programate sa se incheie in toamna 2005
· Proiectul se va realiza in doua etape, astfel incat in final pe acest traseu sa poata circula nave cu un pescaj de pana la 7,2 metri
· Lungimea totala a canalului este de 162 km
· Valoarea lucrarilor este evaluata la circa 30 milioane de euro, investitia urmand sa fie amortizata in noua ani
· Antreprenorul general este compania Josef Mobius Bau AG
· Studiul de fezabilitate al ucrainenilor arata ca realizarea canalului va conduce la cresterea traficului fluvial cu 60-80% si va crea peste 4.000 de noi locuri de munca.