Deși tot mai multe voci spun că a venit momentul să se declare „stare de urgenţă climatică”, astfel încât încălzirea globală să nu ajungă la un nivel catastrofal, mesajul lor este tot mai estompat. O analiză Washington Post spune ce trebuie făcut.
La 20 aprilie 2010, platforma petrolieră Deepwater Horizon a explodat. Consecința: sute de mii de tone de petrol s-a deversat în Golful Mexicului. Imagini cu animale năclăite în pata de petrol și povești despre oamenii ale căror mijloace de trai au fost distruse au făcut înconjurul planetei. În acel moment, lumea a înțeles că ne confruntăm cu o urgență de mediu.
După 11 ani, ideea de catastrofă s-a estompat chiar dacă starea de urgență climatică s-a intensificat. Zilnic, combustibilii fosili ne contaminează aerul și mările într-un ritm alarmant.
Iar verdictul oamenilor de știință sună așa: continuarea poluării pământului cu energie murdară va conduce la dispariția a specii întregi, va scufunda comunitățile de coastă și astfel planeta va fi complet modificată.
Cu toate acestea, rareori programele de știri acoperă pericolul gazelor cu efect de seră care se scurge în atmosferă în fiecare zi și milioanele de vieți afectate. Este timpul să schimbăm asta.
Ca reacție la această lipsă de acoperire, Washington Post, Columbia Journalism Review, The Guardian și postul de radio public WNYC lansează Covering Climate Now, o inițiativă de colaborare privind îmbunătățirea informațiilor privind criza climatică.
Săptămâna trecută, CCN a cerut jurnaliștilor să recunoască ceea ce știința ne spune tot mai des, și-anume că omenirea se confruntă cu o „urgență climatică”.
Redactorul șef de la revista Scientific American, Laura Helmuth, a explicat de ce s-a raliat acestui demers: „A fost un efort deosebit pentru a depăși rezistența mass-media și de a numi rasismul rasismul, iar minciuna, minciună. A venit timpul să numim urgență climatică urgență climatică”.
Jurnaliștii știu cel mai bine cum să transmită publicului un moment de criză și s-a văzut asta în cazul Deepwater Horizon și, mai recent, în pandemie, scrie Washington Post.
După ani de inerție, liderii de la Washington încearcă acum să recupereze timpul pierdut. Printr-un proiect de lege privind infrastructura care include investiții semnificative în transportul public și vehiculele electrice, cercetarea și dezvoltarea tehnologiei climatice și locuințe ecologice.
Președintele Biden a anunțat și noi standarde energetice pentru utilități și o strategie pentru a stimula sustenabilitatea prin credite fiscale pentru energia eoliană și solară și infrastructura de energie verde. În plus, noua administrație a revenit în Acordul climatic de la Paris.
Acestea sunt etape cruciale. Dar, luate împreună, ne aduc la limita a ceea ce este politic posibil și care nu s-a suprapus încă cu ceea ce este necesar din punct de vedere științific.
Reducerea rapidă și imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră poate fi realizată doar prin investiții guvernamentale mult mai mari, pentru electrificarea imediată a sectoarelor care încă se bazează pe energie murdară. De asemenea, va fi trebbui stabilit un preț pentru carbon pentru a alinia sectorul privat la obiectivele climatice.
Cel mai important, scrie ziarul american, este că în ultimii ani o serie de activiști din multe țări au început să tragă semnalul de alarmă climatică, iar cel mai cunoscut exemplu este al sudezei Greta Thunberg.