muncesc in strainatate. Doar numarul celor care au plecat prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca este cert. In rest, cei plasati prin firmele private si, mai ales, cei plecati pe cont propriu, pe baza unui contract legal sau, de multe ori, ca sa lucreze la negru, nu sunt contabilizati. In urma cu aproape o luna, ministrul delegat Marian Sarbu aprecia numarul lor la 600-700.000. Un sondaj realizat de CURS vara trecuta arata ca cel putin un milion de romani muncesc in exterior, in timp ce un studiu al Organizatiei Internationale pentru Migratie, publicat in noiembrie 2003, vorbeste chiar de 1,7 milioane. Topul tarilor preferate de compatriotii nostri este, de cativa ani, aproape neschimbat. Pe primul loc este Italia, unde exista cel putin 200.000 de lucratori romani. Urmeaza Spania (circa 150.000), Germania (aproximativ 100.000), Israel (70-80.000) si Ungaria (cam 50.000).Ca sunt multi, parca din ce in ce mai multi, o arata, in primul rand, transferurile de bani dinspre statele occidentale catre Romania. „In ultimii patru ani au intrat in tara in acest mod sase miliarde de euro. Numai anul trecut au fost transferati 1,5 miliarde de euro, iar in 2004 asteptam 1,8 miliarde de euro, adica circa 3,3 procente din PIB”, spunea, intr-o conferinta de presa, ministrul Sarbu. La aceste sume se adauga cele aduse direct ori trimise prin prieteni, cunostinte ori chiar in scrisori si colete, pe care specialistii le apreciaza ca reprezentand inca o data pe atat.O buna parte din acesti bani este pur si simplu alocata traiului, caci pentru multe familii suma trimisa lunar de sotul ori baiatul plecat la Roma ori Madrid reprezinta singura sursa de venituri. Dar zeci, chiar sute de milioane de euro ajung sa fie investite. „Din judetul nostru sunt plecate cam 30.000 de persoane, majoritatea in Spania, Italia, Irlanda ori Austria. Toti s-au dus cu gandul sa se intoarca, caci ce au castigat au investit in case si terenuri. Intr-un fel, se repeta fenomenul de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand destinatia era America”, spune presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu.In acest mod au de castigat nu doar cei ce muncesc afara si familiile lor. De exemplu, la Certeze, in Satu Mare, banii au mers, de asemenea, in constructii, dar si in diverse afaceri. „S-au facut ferme, pensiuni. Asta inseamna locuri de munca si venituri mai mari pentru bugetul local”, explica primarul Vasile Mihoc.In multe locuri, explozia constructiilor a imbogatit firmele din domeniu. Banii veniti din afara au stimulat dezvoltarea comertului, dar si a barurilor si restaurantelor. Nu mai e nici o mirare sa gasesti un club de striptease, organizat dupa toate regulile genului, intr-un sat aparent obscur. si firmele de transport s-au dezvoltat in ultima vreme. „Fata de anul trecut inregistram o crestere cu circa 20% a numarului de pasageri”, explica Daniel Micu, directorul de vanzari al Atlassib. Este vorba, in principal, de cei care pleaca ori vin de la munca, dar si de rudele ori prietenii lor, care merg in vizita, in special vara si de sarbatori.Insa nu intotdeauna efectele exodului romanesc sunt pozitive. Cererea de locuinte si de terenuri a dus, in unele zone, la cresterea preturilor. In comuna nemteana Savinesti, de pilda, de unde sunt plecate in Italia cateva sute de persoane, un apartament costa aproape cat intr-un oras mare, desi acum cativa ani era de doua-trei ori mai ieftin.In plus, in localitatile unde proportia celor plecati in strainatate este mare, venitul neoficial pe cap de locuitor este, de cele mai multe ori, peste media pe tara. Ceea ce face, uneori, ca pretul produselor si al serviciilor sa se majoreze pe masura. „Asta nu inseamna ca exista un pericol de puseu inflationist real”, crede analistul Daniel Daianu.Nu in ultimul rand, bogatia si viata agitata atrag lumea interlopa. Dupa cum afirma surse din cadrul Inspectoratului General al Politiei, „in unele zone care constituie principalele surse de migratie se inregistreaza, in ultimii ani, o crestere deloc neglijabila a ratei infractionalitatii”. Este vorba, in general, de furturi si talharii, dar si de proxenetism si prostitutie, ba chiar si de trafic de droguri, caci unii romani au adus cu ei din metropolele occidentale acest obicei.
· Pruteanu, directoare adjuncta a distribuitorului de materiale de constructii SSAB Bacau, spune ca, pana acum doi ani, in luna august, cand veneau in vacanta cei plecati la munca in strainatate, se inregistra o crestere a vanzarilor cu 30-40% fata de iulie. „Acum s-au mai potolit, dar se vede ca au bani si ca vin din Occident, pentru ca prefera marfa mai moderna, dar mai scumpa”.
· Medicii stomatologi din zonele unde migratia a fost serioasa s-au invatat sa-si ia concediile in iulie oriseptembrie. „In august, cand e vacanta in multe tari din Vest, lucram din greu. Romanii se intorc acasa si vor sa-si rezolve problemele stomatologice la preturi uneori de zece ori mai mici”, spune o doctorita din Fagaras.
· Mii de copii, in special din Moldova si Ardeal, isi urmeaza parintii in strainatate. In anul scolar 2002-2003, de pilda, 400 de copii din Bacau s-au transferat la unitati de invatamant din Italia.
· si magazinele alimentare inregistreaza cresteri importante ale vanzarilor in perioadele in care „stranierii” revin in tara. Se cauta produse greu de gasit in Occident, ca borsul la plic, leusteanul uscat ori rahatul.
· Autocarele care fac legatura intre tarile occidentale si Romania cara dupa ele remorci ticsite cu pachete pentru acasa (de multe ori, si invers). In unele cazuri, contravaloarea serviciilor de coletarie creste cu pana la 50% profitul unei curse.
· si coruptia a fost influentata de numarul mare de romani plecati la munca in strainatate. Actele care dovedesc ca ai domiciliul in strainatate, o masina cu numere de Spania ori Germania ori, pur si simplu, un accent italian, toate astea fac ca spagile cerute sa creasca.
