Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, trage un semnal de alarmă. Acesta a vorbit despre ultima analiză publicată mari de Asociația pe care o conduce conform căreia aproape 40% dintre consumatorii de gaze din România, inclusiv şcoli şi grădiniţe, riscă să rămână fără gaze la iarnă, dacă temperaturile vor fi scăzute pentru mai mult de două săptămâni.
Totodată, el a subliniat faptul că prețul gazelor nu va mai fi o problemă, ci mai degrabă lipsa acestora. „Există însă vești și mai îngrijorătoare pentu perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în sezonul rece”, a spus acesta.
„Iarna 2021 – 2022 poate să aducă în condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității rezervate în prezent, necesitatea raționalizării gazelor naturale pentru toți consumatorii care nu sunt protejați sau în scenariul pesimist chiar și pentru o parte din aceștia (școli, grădinițe), adică la vârf de consum, cca 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu”, arată analiza semnată de președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Analiza publicată mai arată că deficitul între cerere și ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 25%, în timp ce depozitele au un nivel de aproapae 60%.
Astfel, depozitele de înmagazinare a gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecție (31 august 2021) se găsesc la un nivel de 58% (respectiv 1,8 mld mc, ritmul zilnic de injecție este de 10 – 12 mil mc zi, asta înseamnă că se va ajunge la cca. 2,1 mld mc (respectiv 65%), în timp ce anul trecut în această perioadă în depozitele de gaze erau pline în proporție de 90%, conform sursei citate.
Președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI) adaugă că va exista în curând o presiune puternică asupra gazelor din depozitele de înmagazinare, lucru care va duce la deficiențe mari pe piață în special în cele mai reci luni ale anului, adică ianuarie și februarie.
România ar putea rămâne fără gaze la iarnă
„Situația prezentă a pieței de gaze din România, probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendințele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantități importante de gaze din aceastea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacității de extracție zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficiențe mari pe piață în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie)”, arată Dumitru Chisăliță.
În ceea ce privește vârfurile de consum din România, conform datelor analizate de pe site ul Transgaz, acestea se încadrează între peste 710 GWh/zi (67 mil mc/zi), în iernile blânde, mergând până la 797 GWH/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute și perioade lungi de timp.
Președintele AEI susține că la zece ani istoria se repetă. Potrivit acestuia, consumul maxim la 14 zile a fost în 2-15 ianuarie 2008, apoi în 30 ianuarie – 11 februarie 2012, când a fost iarna extrem de friguroasă.
„Să se repete la 10 ani istoria, odată cu cele mai mari prețuri la gaze pe bursă, să avem din nou o iarnă extrem de friguroasă? Cert este că iarna viitoare, nu prețurile mari la gaze vor fi cele mai mari probleme ale României, ci lipsa efectivă a gazelor”, a comentat Dumitru Chisăliță.
Un alt detaliu scos la iveală de analiză este faptul că în luna februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel de cca. 39 mil mc/zi. În acest sens, Chisălități susține că temperaturile din următoarea perioadă sunt unele decisive.
„În situația în care se întrunesc condițiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacității tehnice maxime, în speranța că pot fi identificate sursele de gaze necesare si a rezervarii de capacitate de import asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor ar fi la limită, probabil cu importante dezechilibre orare sau chiar cu probleme în alimentarea cu gaze a anumitor zone din țară”, arată Dumitru Chisăliță.
Amintim faptul că precizările președintelui AEI vin în contextul în care începând cu septembrie 2021, gazele naturale din Federația Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria și Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia.
„Astfel, în România nu mai intră gaze rusești pe la Negru Vodă. O ipoteză care se poate lua în considerare este că odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă access la gazele rusești doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al Romanie, va aduce gaze cu prețuri foarte mari”, a explicat Dumitru Chisăliță în analiza citată.
