Economistul Jeffrey Sachs a analizat, pentru Il Fatto Quotidiano, dedesubturile războiului din Ucraina. El a apreciat că nu se vede niciun semn de compromis din partea SUA, care sunt mai reticente decât Moscova la o pace negociată.
„Opinia mea este că Statele Unite sunt mai reticente decât Rusia față de o pace negociată. Rusia vrea o Ucraina neutră și acces la piețele și resursele sale. Unele dintre aceste obiective sunt inacceptabile, dar sunt totuşi clare. Pe de altă parte, Statele Unite și Ucraina nu și-au declarat niciodată condițiile pentru tranzacții. Statele Unite vor o Ucraină în zonă euro-americană în termeni militari, politici și economici.
Iată motivul principal al acestui război în Ucraina. Statele Unite nu au dat niciodată vreun semn de compromis. Nici înainte de izbucnirea războiului, nici după”. Aceasta este reflecţia lui Jeffrey Sachs, fost consilier al Kremlinului pentru tranziția de la comunism în anii 90 și director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă al Institutului Pământului al Universității Columbia, intervievat de cotidianul Corriere della Sera. Potrivit economistului, e necesar să se urmeze calea diplomatică pentru că este „posibil, în baza independenței Ucrainei și a excluderii acesteia de la aderarea la NATO”, a spus cunoscutul economist.
Care a fost cea mai mare greșeală în războiul din Ucraina
Profesorul, care la cererea Papei Francisc lucrează la Academia Pontificală, consideră că „cea mai mare greșeală” a fost „cea de a crede că NATO va învinge Rusia: o aroganță și o miopie tipic americane. Este greu de înțeles ce înseamnă „înfrângerea Rusiei”, având în vedere că Vladimir Putin controlează mii de focoase nucleare. Politicienii americani vor să moară? Îmi cunosc bine țara. Liderii sunt gata să lupte până la ultimul ucrainean. Mai bine să faci pace, decât să distrugi Ucraina în numele înfrângerii lui Putin”. Potrivit lui Sachs, după discursul președintelui ucrainean Zelensky despre posibila neutralitate a Kievului nu a sosit niciun comentariu din partea Casei Albe, sau a administrației americane.
Pentru economist, fost profesor la Harvard și consilier special al fostului secretar general al ONU Ban Ki-moon, Statele Unite și Europa trebuie să se aşeze la masa tratativelor cu președintele rus şi să discute şi motivul pentru care, la capitolul crime de război, SUA trebuie să privească puţin în urmă, la istoria lor: „Dacă vor să-l judece pe Putin pentru crime de război, atunci trebuie să îi adauge pe lista inculpaților pe George W. Bush și Richard Cheney pentru Irak, pe Barack Obama pentru Siria și Libia, pe Joe Biden pentru sechestrarea rezervelor valutare ale Kabulului, alimentând astfel foamea în Afganistan. Și lista nu se termină aici. Nu intenționez să-l exonerez pe Putin. Vreau să subliniez că trebuie făcută pace, admițând că ne aflăm în mijlocul unui război prin procură între două puteri expansioniste: Rusia și Statele Unite. Nu degeaba în afara de Statele Unite și Europa, puține țări stau de partea Occidentului în acest sens”.
Avem nevoie de un compromis în care Rusia să se retragă și NATO să nu se extindă
Părerea lui Sachs este că există şi o responsabilitate americană, deși este clar că Moscova a fost cea care a inițiat conflictul: „Rusia a început acest război, dar în mare parte pentru că a văzut Statele Unite intrând ireversibil în Ucraina. În 2021, când Putin a cerut Statelor Unite să negocieze extinderea NATO la Ucraina, Biden a dublat miza diplomatică și militară. Nu numai că a refuzat să discute cu Moscova despre extinderea NATO, dar s-a asigurat că angajamentul NATO a fost reînnoit la summitul din 2021, iar apoi a semnat două acorduri cu Ucraina pe această temă. De asemenea, Statele Unite și-au continuat pe scară largă exercițiile militare și transporturile de arme”.
„Pentru a salva Ucraina trebuie să punem capăt războiului, iar pentru a pune capăt războiului avem nevoie de un compromis în care Rusia să se retragă și NATO să nu se extindă. Nu este greu, însă Statele Unite nici măcar nu menționează ideea, pentru că sunt împotriva ei. Statele Unite vor ca Ucraina să lupte pentru a proteja prerogativele NATO”. În schimb, Finlanda și Suedia s-ar putea alătura.
Împotriva unui embargo total asupra petrolului și gazelor
În final, profesorul critică și eficacitatea sancțiunilor, care de-a lungul vremii au devenit din ce în ce mai grele până a include şi ipoteza unui embargo asupra petrolului rusesc.
„Uniunea Europeană ar trebui să acţioneze mult mai decisiv pentru a favoriza un acord de pace. Un embargo total asupra petrolului și gazelor ar aduce, probabil, Europa într-o recesiune. Nu il recomand. Nu ar schimba într-un mod decisiv rezultatul războiului și nu ar influenţa prea mult un acord de pace, însă ar dăuna grav Europei”, a spus aceste.
