Acesta a respins argumentul major al Kremlinului, potrivit căruia extinderea NATO către est, începând cu anii 2000, a dus la izbucnirea războiului actual, potrivit AmericanMilitaryNews.

La un an de la declanșarea războiului, într-un discurs transmis în direct, Vladimir Putin s-a adresat rușilor, reluând acuzațiile cu privire la politicile occidentale față de Moscova în deceniile de după destrămarea URSS. Președintele rus a sugerat că NATO și legăturile alianței cu Ucraina reprezintă o amenințare tot mai mare pentru Rusia.

El a reluat o serie de afirmații false cu privire la aceste legături, inclusiv cea conform căreia guvernul de la Kiev este controlat de Statele Unite și de alianța militară occidentală, iar Ucraina a devenit „sclava” lor.

A existat un efort real pentru a demonstra că Rusia este o parte acceptată a Europei

Stephen Hadley, care a servit opt ​​ani la Casa Albă sub președintele George W. Bush, inclusiv în postul de consilier pentru securitate națională, respinge comentariile lui Putin, declarând că NATO nu a reprezentat nicio amenințare pentru Rusia. În plus, ani la rând, Moscova a colaborat cu alianța militară.

„A existat un efort real pentru a demonstra că Rusia este o parte acceptată a Europei.  Și că NATO nu reprezenta amenințare pentru Rusia, că se dorea o relație constructivă cu Rusia”, a spus Hadley într-un interviu realizat luna trecută.

„Deci a existat acel efort de a încerca să atenueze reacția Rusiei la extinderea NATO”, a spus Hadley, al cărui mandat la Casa Albă a coincis cu cea mai mare extindere a alianței din istoria sa (în 2004 șapte țări est-europene, inclusiv trei foste state baltice sovietice s-au alăturat alianței militare).

De ce s-a temut cel mai mult Rusia, în urma summit-ului NATO de la București

De altfel, istoricii și analiștii politici au analizat, în ultimele decenii, rațiunea extinderii NATO și, în unele cazuri, au pus sub semnul întrebării argumentele expansiunii sale spre est.

La rândul lor, oficialii ruși și-au exprimat temerile și chiar și au pus la îndoială existența alianței militare din perioada Războiului Rece. La jumătatea anilor 1990, președintele rus Boris Elțîn l-a avertizat pe omologul său american, Bill Clinton, cu privire la „umilirea” Rusiei, dacă NATO va accepta în rândul său țările est-europene.

Sub mandatul lui Putin, aceste îndoieli s-au transformat în acuzații și afirmații conform cărora Washington-ul și aliații săi au mințit Moscova. Rusia a fost extrem de furioasă după promisiunea făcută de NATO Ucrainei și Georgiei, la summit-ul din 2008, de la București, că cele două țări vor deveni, într-o zi, membre.

Invazia din 2014 a pus problema apartenenței la NATO

Dar, amintește Hadley, până în 2014, interesul Ucrainei de a adera la NATO a trecut pe linie moartă.

”Începând cu 2008, problema aderării Ucrainei și Georgiei la NATO a ieșit complet din cărți. Și a rămas așa până în 2014, când Rusia a invadat Ucraina pentru prima dată.

Acest lucru a provocat exact ceea ce rușii spun că nu și-au dorit”, a declarat oficialul american. „Invazia din 2014 a fost cea care a pus problema apartenenței la NATO și a modului în care alianța urma să ajute și să sprijine Ucraina și Georgia”, a continuat el. Potrivit lui Hadley, „nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dacă Rusia nu intra în Ucraina în 2014”.

„Cred că Rusia, prin invdarea Ucrainei în 2014, a creat tocmai acea situație despre care spunea că se simte amenințată”, consideră oficialul american.