Descoperirea grupelor de sânge, la începutul secolului XX, a fost considerată unul dintre cele mai mari progrese din istoria medicală. Ulterior, au apărut mai multe studii și cercetări care au evidențiat asocierea dintre diferite grupe de sânge și riscul de a dezvolta boli grave.
Antigenele sunt carbohidrați sau proteine care se găsesc pe suprafața tuturor celulelor sanguine (precum și pe țesuturile corpului și pe suprafețele bacteriilor și virușilor). Dacă cineva este transfuzat cu sânge incompatibil, antigenele străine de pe acele celule sanguine pot declanșa sistemul imunitar al primitorului să producă anticorpi, informează ABC.
A, B, O și Rh D nu sunt singurele grupe de sânge. Iată câteva dintre grupele mai puțin cunoscute.
Grupele de celule roșii ale sistemului AOB sunt: A, B, AB, și O, literele simbolizând cei doi antigeni denumiți A si B.
– Grupa de sânge A are doar antigenul A, grupa de sânge B, are doar antigenul B, grupa de sânge AB are ambii antigeni, iar grupa O nu are nici unul.
Factorul RH al sângelui (Rhesus) este altă trăsătură care se referă la prezența unei proteine specifice pe suprafața globulelor roșii. Prezența acestei proteine determină Rh-ul pozitiv, iar absența sa, Rh-ul negativ.
Așa cum corpul produce anticorpi pentru a ne proteja împotriva infecțiilor, putem produce și anticorpi împotriva antigenelor necunoscute din sânge. Apoi, dacă sistemul imunitar întâlnește din nou acele antigene, s-ar putea să le atace și să le distrugă.
Grupei sanguine O negativ îi lipsesc antigenele A, B și RhD, de aceea este numită și „grupă de sânge universală”.
Cum este analizat sângele pentru anticorpi „importanți din punct de vedere clinic”
Cele mai multe donări de sânge din Australia sunt destinate tratării cancerului și bolilor de sânge. În procesul de pre-transfuzie, cerințele australiene prevăd că trebuie făcute screening de sânge, în special la „femele cu potențial fertil”. Sângele lor este dus la laborator pentru a căuta anticorpi „importanți clinic” și care pot provoca reacții sau boli hemolitice ale fătului și nou-născutului, în cazul în care pacientul va primi sânge incompatibil.
Screeningul pre-transfuzie stabilește grupele de sânge familiare de tip A, B, O și RhD, spune Robert Flower, de la Crucea Roșie Australiană Lifeblood.
Ce este sistemul de grupare sanguină Kell și de ce poate fi fatal
Cel mai important, sistemul Kell este cel care face obiectul unei determinări specifice la femeile gravide sș la cei care au suferit mai multe transfuzii. Sistemul Kell comportă două antigene, dintre care cel mai frecvent, antigenul K, stimulează o puternica producere de anticorpi.
”Dacă aveți sânge care conține antigenul K și aveți un anticorp împotriva acestuia, sunt șanse de până la 40% să suferiți o reacție fatală la transfuzie”, spune profesorul Flower.
Antigenul K poate provoca, de asemenea, boala hemolitică a fătului, astfel încât ghidurile de transfuzie susțin că „femeile cu potențial fertil ar trebui să primească și eritrocite potrivite pentru K”.
Alte sisteme majore în materie de transfuzie sunt sistemul Kell, sistemul Duffy, sistemul Kidd și sistemul MNS. Cel mai important, sistemul Kell.