Conflictul din Ucraina a generat mari îngrijorări atât în România cât și în restul Europei. Se discută din ce în ce mai des despre amenințările de tip CBRN, iar în acest sens, medicul Gabriel Diaconu, consilier onorific al ministrului Alexandru Rafila, aduce un set de clarificări.
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, medicul Gabriel Diaconu, consilier onorific al ministrului Alexandru Rafila, a vorbit despre reformele necesare în sistemul de sănătate, dar și despre modificările pe care le-a produs conflictul din Ucraina, scrie doctorulzilei.ro.
El a amintit de ocuparea centralei de la Cernobîl, dar și despre temerile care s-au amplificat în ultima perioadă în legătură cu un eventual război nuclear.
„În ultima lună, printre temele foarte controversate corespondente războiului din Ucraina, probabil cea mai spăimoasă a fost cea legată de pericolul nuclear generat de conflictul de la granița României.
Cu atât mai mare a fost anxietatea după ce trupele rusești, în urmă cu o lună, au ocupat Cernobîl, zona de excludere, respectiv au atacat centrala de la Zaporojie, dar și centrul de comandă de la Enerhodar.
Doar prin profesionalismul specialiștilor ucraineni, respectiv presiunea comunității internaționale, incidentele la cele două situri nucleare au putut fi limitate”, a scris medicul.
Cât de gravă ar putea fi situația?
La momentul actual, spune acesta, situația este una stabilă, însă chiar și așa, incertitudinile rămân. Medicul precizează că Ministerul Sănătății s-a pregătit deja, astfel încât toate măsurile de protecție referitoare la amenințările de tip chimic, biologic sau nuclear să fie eficiente.
„Chiar și așa, incredibil cum pare, sute de soldați ruși au fost expuși unor cantități semnificative de radiații din solul contaminat din Pădurea Roșie, unde – Dumnezeu știe din ce motiv și la comanda cărui idiot – și-au săpat tranșee unde au stat săptămâni la rând, cu consecințe dezastruoase. Câțiva au decedat din pricina sindromului acut de iradiere (ARS), alte câteva zeci au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Situația la cele două puncte este, la acest moment, stabilă. Incertitudini rămân, pe termen scurt și mediu, privind alte amenințări de vreme ce teatrul de război, doar aparent echilibrat, poate predispune la noi evenimente.
Ministerul Sănătății a început încă dinainte de începerea ostilităților procedurile de fact-checking și fact-finding (verificare și documentare) vis-a-vis de eficacitatea operațională a măsurilor de protecție existente în România în ce privește amenințările de tip CBRN (chimic/biologic/radiologic/nuclear)”, a mai scris Gabriel Diaconu.
Cele trei măsuri prioritare în fața amenințărilor CBNR
În ceea ce privește măsurile pregătite de Ministerul Sănătății, potrivit medicului, cele mai importante sunt refacerea stocurilor de pastile de iod, dar și educarea populației.
Referitor la cea din urmă, medicul susține că este nevoia ca populația să știe cum să se comporte în cazul unui incident de timp CBRN. Totodată, un alt aspect important este și aducerea la suprafață a unor cunoștințe teoretice și practice în rândul personalului sanitar din România, în ceea ce privește consecințele asupra sănătății în cazul unui incident radiologic, având în vedere faptul că sunt persoane care nu sunt încă conștiente de riscuri.
„Câteva lucruri au rezultat din analiza făcută de noi.
În primul rând era nevoie să refacem stocurile de KI/ iodură de potasiu încât să avem o bună acoperire populațională.
În al doilea rând – foarte important – există o nevoie acută de educare a populației generale în ce privește atitudinea față de un potențial incident de tip CBRN care să pună probleme sănătății românilor.
Și, în al treilea rând și la fel de important, este nevoie de o mis-a-jour (aducere la zi) de cunoștințe teoretice și practice în rândul personalului sanitar din România, cât privește consecințele asupra sănătății în cazul unui incident radiologic”, a mai adăugat medicul.
Ce pregătește Ministerul Sănătății?
Gabriel Diaconu mai precizează că există sprijin și din partea Colegiului Medicilor din România, iar în următoarea perioadă va fi demarată o campanie de informare în acest sens.
El a mai adăugat că deși amenințarea CBRN pare una destul de mică la momentul actual, este mai mare decât înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În acest sens, este nevoie de o informare în masă a populației, dar și de măsuri concrete.
„Drept urmare Ministerul Sănătății și-a asumat leadership în această chestiune, alături de instituțiile partener. Nu doar asta, dar ne bucurăm de sprijinul rezolut al Colegiului Medicilor din România.
În perioada aceasta, o campanie de informare merge către toți actorii (stakeholders), și vom disemina informații necesare încât să ne creștem capacitatea de reziliență.
Indiferent cât de mică este amenințarea CBRN, este semnificativ mai mare decât era înainte de începerea războiului. Drept urmare, suntem obligați nu doar legal, cât mai ales moral, să facilităm acces la astfel de informații”, a precizat Diaconu.
Pandemia a ”zdruncinat” statul român
Un alt aspect punctat de medic a fost efectul pandemiei de COVID asupra statului român. Mai exact, el susține că de autoritățile au fost ”zdruncinate”, iar acest lucru nu se poate întâmpla din nou.
„România statului paternalist, opac, care-și consideră cetățenii niște copii mai mari, incapabili să discearnă sau să-și ia propriile decizii, sau să se educe cu privire la sănătate și amenințările la adresa ei a fost zdruncinat de pandemia de COVID. Nu ne putem întoarce la ce se întâmpla înainte. Suntem pe un drum cu sens unic în ce privește reforma nu doar a instituțiilor, dar și a practicii sanitare atât cât privește omul de rând, dar și profesionistul din Sănătate.
Avem mult de lucrat, și încă și mai mult de reparat.
Diletantismul unor foști miniștri, rea-voința și amatorismul au făcut ca ministerul Sănătății să fi ajuns, la finele lui 2021, la un nivel aproape de colaps al funcționării. Cât vom putea, dorința e să punem lucrurile pe linia de plutire”, a concluzionat medicul psihiatru.