Dan Suciu a atras atenția că bugetul României este, practic, aruncat în aer.

„Bugetul este deja aruncat cu totul în aer, practic. Nu ştiu despre ce vorbim.

Important este ca acest deficit bugetar pe care îl va avea statul român, să poată fi plătit, să poată fi acoperit (…) „, a precizat Suciu la Digi 24, întrebat dacă România şi-ar permite pentru această toamnă o dublare a alocaţiilor şi o creştere a pensiilor cu 40%.

România își permite orice

În ceea ce privește o eventuală discuție despre pensii şi alocaţii, aceasta nu are o relevanţă economică pentru că, politic, ţara îşi poate permite orice însă din punct de vedere economic îşi permite numai ceea ce poate plăti.

„Nu are nici o relevanţă economică. Evident că e ruptă de o discuţie economică. Politic (România, n.r.) îşi poate permite orice. Economic îşi poate permite doar ceea ce poate plăti şi în acest moment limitele de plată pe care statul român şi le poate permite sunt evidente”, a apreciat Suciu.

În opinia purtătorului de cuvânt al BNR, aceste măsuri pot fi realizate doar prin împrumuturi însă aceste împrumuturi se fac la anumite dobânzi, care depind de o anumită realitate economică. Suciu a explicat că, în acest moment, cheltuielile trebuie dimensionate corect având în vedere că elementele de criză încă nu pot fi dimensionate corect.

„Această realitate economică depinde deja de anumite deficite pe care deja le avem. România nu a pornit de la zero cu deficitul bugetar (…). A pornit de la deficite bugetare serioase şi deficite comerciale. În consecinţă, nu pleacă de la zero şi are foarte mult de recuperat. La aceasta se adaugă elementele de criză pe care încă nu ştim să le dimensionăm corect. Ştim că vor fi mari, dar încă nu ştim să le dimensionăm corect. În schimb, ce ştim să dimensionăm, dimensionăm nişte cheltuieli. Este singura soluţie, a dimensiona cheltuielile corect”, a apreciat Dan Suciu.

Acesta a vorbit şi despre incertitudinile din economia României, enumerând criza sanitară, necunoaşterea impactului asupra economiei, necunoaşterea impactul măsurilor guvernamentale pentru sprijinirea economiei şi ceea ce se întâmplă cu preţul materiilor prime la nivel mondial.

„Nu ştim evoluţia crizei sanitare. Impactul ei sanitar, dacă va continua, dacă vom avea un val doi, şi aşa mai departe. Vorbim apoi, de o incertitudine în ceea ce priveşte impactul direct pe economie(…) Nu ştim însă, a treia incertitudine, care va fi impactul măsurilor pe care atât Guvernul României cât şi alte guverne le iau în sprijinirea economiei. Şi, ca să mai adaug şi cea de-a patra incertitudine, nu ştim, la nivel extern, ce se întâmplă cu anumite preţuri pentru materiile prime gen petrol ş.a.m.d., care au un impact serios asupra oricărei economii, precum şi al evoluţiei economice în general, pentru că economia românească este puternic condiţionată de ce se întâmplă pe plan internaţional”, a declarat Dan Suciu.

Crește deficitul bugetar

În intervenţia sa, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că există totuşi şi certitudini, respectiv deficitul bugetar, care va creşte semnificativ, şi cel de cont curent, care se va „consolida undeva la 4%”.

„Certitudinea că deficitul bugetar va creşte semnificativ, că cifrele legate de creşterea economică vor scădea semnificativ, şi că deficitul de cont curent, celălalt deficit care ne îngrijorează, se va consolida undeva peste 4% pentru că, chiar dacă balanţa bunurilor comerciale pare a fi uşor modificată, pentru că nu mai sunt importuri semnificative, cel puţin aşa pare deocamdată, România fiind un exportator de servicii, de transport, de exemplu, acestea sunt puse sub semnul întrebării”, a subliniat sursa citată.

În aceste condiţii, el cataloghează drept revoltător faptul că sunt analişti şi politicieni care afirmă că orice cheltuială este posibilă iar România şi-ar permite dobânzi mai mici.

„Acestea fiind certitudinile, mi se pare de-a dreptul revoltător că există analişti şi comentatori, chiar şi oameni politici, care trec peste toate aceste lucruri şi privesc cu seninătate, spunând că orice cheltuială este posibilă, orice finanţare este posibilă şi că România îşi poate permite chiar şi alte tipuri de dobânzi decât cele pe care le are în aceste nivel, adică mult mai mici. Nu îşi poate. Asta e situaţia, şi în consecinţă acestea sunt limitele”.