Specialiștii medicali atrag atenția asupra unui aspect important: consumul de băuturi energizante poate provoca aritmii cardiace, reprezentând un risc semnificativ pentru pacienții cu afecțiuni genetice ale inimii. Un cercetător a analizat riscurile posibile ale consumului de băuturi energizante în rândul unui grup de pacienți care au supraviețuit un stop cardiac subit.
Explorarea riscurilor consumului de băuturi energizante
Un studiu recent publicat în revista Heart Rhythm, organul oficial al Societății pentru Ritm cardiac, a Societății de electrofiziologie cardiacă și a Societății de electrofiziologie pediatrică și congenitală, a analizat riscurile asociate consumului de băuturi energizante pentru pacienții cu afecțiuni cardiace genetice.
Acest studiu, realizat la Clinica Mayo din Statele Unite, a implicat un grup de 144 de persoane care au supraviețuit unui stop cardiac subit. Din aceștia, șapte pacienți (5%) au raportat consumul uneia sau mai multor băuturi energizante în proximitatea evenimentului cardiac.
Dr. Michael J. Ackerman, cardiolog genetician la Clinica Mayo și director al Laboratorului de Genomică, a menționat într-un comunicat că piața băuturilor energizante din Statele Unite a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani. Această tendință a generat îngrijorări în legătură cu posibilele efecte combinate ale consumului de cofeină și a altor ingrediente nereglementate din aceste băuturi.
”Piaţa băuturilor energizante din Statele Unite a crescut în mod constant în ultimii ani, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la potenţialele efecte combinate ale consumului de cofeină şi ale ingredientelor suplimentare nereglementate din aceste băuturi”, a declarat cercetătorul.
Impactul asupra pacienților cu afecțiuni cardiace genetice
Băuturile energizante nu sunt reglementate de Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA), ceea ce accentuează importanţa cercetării asupra efectelor pe care acestea le au asupra pacienţilor, subliniază el.
Conţinând cantităţi de cafeină între 80 mg şi 300 mg pe porţie, băuturile energizante depăşesc adesea conţinutul de cofeină dintr-o ceaşcă obişnuită de cafea, care conţine aproximativ 100 mg.
În plus faţă de cofeină, majoritatea acestor băuturi conţin şi alte ingrediente stimulante, cum ar fi taurina şi guarana, care nu sunt reglementate de FDA.
Se presupune că aceste ingrediente puternic stimulante pot influenţa ritmul cardiac, tensiunea arterială, contractilitatea şi repolarizarea cardiacă într-un mod care poate fi potenţial aritmic.
Dr. Ehud Chorin, de la centrul medical Tel Aviv Sourasky și facultatea de medicină din cadrul Universității Tel Aviv, menționează într-un editorial asociat studiului că stabilirea unei cauze probabile a unei aritmii implică investigarea unei posibile expuneri la toxine sau medicamente.
”Stabilirea unei cauze probabile a unei aritmii include investigarea unei potenţiale expuneri la toxine sau medicamente”, spune dr. Ehud Chorin.
Analiza riscurilor și implicațiilor
Se observă o creștere a numărului tot mai mare de substanțe din dieta standard care au efecte cardiace nedorite, ceea ce determină includerea unei noi subcategorii în cadrul aportului istoricului clinic al unui pacient: alimentele aritmogene.
Băuturile energizante se încadrează în această categorie.
Autorii subliniază că constatările raportate în acest studiu ar trebui interpretate în contextul ansamblului larg de dovezi care sugerează efectele aritmogene ale anumitor alimente, în special atunci când sunt consumate în cantități mari sau în concentrații mari de către pacienții cu risc ridicat.
Pe lângă analiza consumului de băuturi energizante în rândul cohortei de supraviețuitori ai unui stop cardiac subit, cercetătorii au examinat îndeaproape și tipul de eveniment cardiac, precum și condițiile în care s-a produs evenimentul, cum ar fi exercițiile fizice și alți factori de stres cunoscuți ca fiind asociați cu aritmiile cardiace legate de bolile genetice ale inimii.
Riscuri și asocieri
Dr. Ackerman sugerează că, deși există o asociere temporală între consumul de băuturi energizante și stopul cardiac subit al celor șapte pacienți, există și alte factori care ar fi putut contribui la eveniment, cum ar fi privarea de somn, deshidratarea, dieta sau postul extrem, utilizarea concomitentă a medicamentelor care prelungesc intervalul QT sau perioada postpartum. Astfel, consumul de băuturi energizante s-ar fi combinat probabil cu acești factori pentru a crea o situație de risc crescut, care a condus la stopul cardiac subit.
”În timp ce părea să existe o relaţie temporală între consumul de băuturi energizante şi evenimentul de stop cardiac subit al celor şapte pacienţi, au apărut o multitudine de potenţiali «agitatori» care ar fi putut contribui, de asemenea, la o aritmie asociată bolilor cardiace genetice, cum ar fi privarea de somn, deshidratarea, dieta sau postul extrem, utilizarea concomitentă a medicamentelor care prelungesc intervalul QT sau perioada postpartum. Ca atare, consumul neobişnuit de băuturi energizante s-a combinat cel mai probabil cu alte variabile pentru a crea o „furtună perfectă” de factori de risc, ceea ce a dus la stop cardiac subit la aceşti pacienţi”, explică dr. Ackerman.
Criticii ar putea interpreta aceste constatări ca fiind doar simple asocieri. Dr. Peter J. Schwartz, de la Institutul italian Auxologico, subliniază că, deși nu există dovezi definitive că băuturile energizante provoacă aritmii cardiace periculoase, este esențial să ne aplecăm asupra experienței clinice și a înțelegerii fiziopatologiei pentru a evalua cu atenție această problemă.
”Criticii ar putea spune despre aceste constatări că sunt doar asocieri întâmplătoare. Noi, ca şi grupul de la Mayo Clinic, suntem perfect conştienţi că nu există dovezi clare şi definitive că băuturile energizante provoacă într-adevăr aritmii care pun în pericol viaţa şi că sunt necesare mai multe date, dar am fi neglijenţi dacă nu am trage un semnal de alarmă. La un moment dat, experienţa clinică, înţelegerea solidă a fiziopatologiei şi bunul simţ ar trebui să fie puse împreună şi să se pronunţe”, spune într-un al doilea editorial care însoţeşte studiul, dr. Peter J. Schwartz, de la Istitututul italian Auxologico, Centrul pentru aritmii cardiace de origine genetică şi Laboratorul de genetică cardiovasculară, din Milano.