Excesul de bere poate duce la boli cronice, dar unele studii sugerează că ar putea avea beneficii ușoare pentru sănătate.

Iată ce spun experții consultați de New Zeeland Herald.

Sloganul anului 1920, „Guinness este bun pentru tine”, a conferit berii negre reputația de ”băutură sănătoasă”, care dăinuie și azi. Berea Guinness conține o cantitate mică de fier (0,3 g per cutie, 3% din cantitatea zilnică recomandată) și câțiva antioxidanți din orz și hamei. De asemenea, are un conținut relativ scăzut de alcool, calorii și zahăr, în comparație cu alte mărci.

Ce se întâmplă când bei zilnic bere

Conform unor studii, consumul redus de alcool poate oferi o anumită protecție împotriva bolilor cardiovasculare. Vestea proastă este că alcoolul crește riscul de cancer. Studiile concluzionează că una sau două băuturi alcoolice, de trei ori pe săptămână, sunt sigure, cu risc minim de mortalitate de toate cauzele.

Trei sau patru halbe pe zi te duc direct „pe calea dependenței”

Cu toate acestea, trei sau patru halbe pe zi (aproximativ șase până la opt unități pe zi) te duc direct „pe calea dependenței”, potrivit dr. Sally Marlow, profesor în domeniul sănătății mintale la King’s College din Londra.

La acest nivel, berea, în special alcoolul din ea, poate duce la ficat gras, boală hepatică alcoolică, scleroză hepatică, leziuni ale creierului, probleme de digestie, cancere, probleme de circulație, obezitate, disfuncție sexuală și alte probleme de sănătate.

Unul dintre factorii nocivi este acetaldehida, o toxină și un cancerigen care se formează atunci când alcoolul este descompus în ficat. Potrivit unui studiu publicat de Universitatea din Oxford și Universitatea Peking, consumul de alcool crește riscurile a mai mult de 60 de boli.

Alcoolul este otravă pentru toate celulele corpului

Profesorul David Nutt, de la Facultatea de Medicină și de la Imperial College, explică:

„Alcoolul este otravă pentru toate celulele corpului. Crește riscul de cancer de gură. Îți otrăvește intestinul și stomacul. Apoi intră în ficat, unde crește riscul de ciroză. Începe să deterioreze nervii și celulele musculare ale inimii. Apoi ajunge la creier, unde activează substanțele neurochimice, care stau la baza poftei și pierderii controlului și a mahmurelii”, spune el.

Ce conține berea

Berea se împarte în două categorii: Ale și Lager. Factori precum drojdia utilizată, temperatura și timpul de preparare au diferențe de tărie alcoolică, de gust și conținut de polifenoli.

Hameiul, unul dintre ingredientele-cheie din bere, conține fitoestrogeni, molecule vegetale care imită o parte din efectele hormonului feminin estrogen în corp. Deși se crede adesea că berea Ale este mai bună decât berea Lager, există mulți factori care influențează componența chimică a berii pentru a spune în mod cert că una este mai bună decât cealaltă.

Cum afectează somnul

Berea, mai exact alcoolul din ea, este, în mod paradoxal, un sedativ care perturbă somnul. Relaxează mușchii și țesuturile gâtului și spatelui limbii, ceea ce duce la creșterea sforăitului și a apneei în somn.

Băutorii pot prezenta simptome de sevraj pe măsură ce efectele alcoolului dispar. Un studiu sugerează că bărbații sunt mai afectați decât femeile. Studiul a arătat „corelații semnificative” între consumul de alcool și calitatea somnului, durata somnului și tulburările de somn la bărbați.

Consumul excesiv de alcool poate avea și un impact psihologic semnificativ în timpul nopții.

„Oamenii vorbesc despre experimentarea fricii și anxietății, care apar în primele ore”, spune ea.

„Alcoolul poate amplifica emoțiile negative”, susține aceasta.

Probleme digestive

Alcoolul este mai întâi descompus în stomac, favorizând o creștere a sucurilor digestive. Alcoolul irită intestinul subțire și colonul, unde este descompus și absorbit în continuare, afectând viteza normală de mișcare a alimentelor prin ele, ceea ce poate duce la dureri abdominale, balonare și diaree.

Consumată în cantități mari, berea poate provoca inflamații intestinale și probleme în tractul gastrointestinal și ficat. Unele cercetări sugerează că, datorită compușilor fermentați ai berii, ar putea contribui la sănătatea intestinală.

Duce la deshidratare

Alcoolul din bere poate duce la deshidratare. Rinichiul este responsabil pentru reglarea fluidelor și electroliților, iar alcoolul poate perturba hormonii care afectează funcția rinichilor, afectând capacitatea organismului de a regla lichidul și electroliții. De asemenea, perturbă hormonii care afectează funcția rinichilor.