Adevărul despre brânză! De-a lungul anilor, legătura dintre obiceiurile alimentare și impactul lor asupra bunăstării fizice a fost analizată și stabilită. Cu toate acestea, domeniul sănătății cognitive și relația sa cu aportul alimentar este unul intens explorat de oamenii de știință. Produsele lactate, în mod special laptele și brânzeturile, au fost analizate. Unele studii sugerează beneficiile lor protectoare pentru creier – dar dovezile au fost adesea ca fiind inconsecvente, potrivit PsyPost.
Adevărul despre brânză! Un studiu recent a analizat tiparele alimentare, cu un accent special pe consumul de brânză
În condițiile în care prevalența globală a tulburărilor cognitive, inclusiv a bolii Alzheimer, continuă să crească la nivel global. Identificarea factorilor dietetici și a stilului de viață care ar putea atenua riscul declanșării unor maladii devine primordială. Acest studiu pornește de la premisa cercetărilor anterioare care sugerau o asociere benefică între consumul de brânză și perspicacitatea cognitivă.
Echipa de cercetare a analizat datele de la 1.516 participanți cu vârsta de 65 de ani și peste. Ei au fost recrutați dintr-un grup de participanți la un sondaj geriatric pe care echipa l-a efectuat o dată pe an. Toți participanții, care proveneau din orașul japonez Tokyo, au fost supuși unor evaluări detaliate cu privire la tiparele lor alimentare, cu un accent special pe consumul de brânză.
Participanții care au încorporat brânza în dietă au avut mai puține șanse de avea scoruri de 23, sau mai mici, pe MMSE
Capacitățile lor cognitive au fost apoi evaluate folosind Mini-Mental State Examination (MMSE), un test de 30 de puncte al funcției cognitive în rândul vârstnicilor. MMSE include teste de orientare, atenție, memorie, limbaj și abilități vizual-spațiale. Pentru această cercetare, un scor MMSE de 23 sau mai mic a fost clasificat ca indicator al funcției cognitive mai scăzute.
După o analiză riguroasă a datelor, luând în considerare variabile cum ar fi vârsta, activitatea fizică și obiceiurile alimentare generale, rezultatele au arătat că participanții care au încorporat brânza în dietă au avut mai puține șanse să înregistreze scoruri de 23 sau mai mici pe MMSE. Analizarea, în continuare, a datelor a arătat că majoritatea consumatorilor consecvenți de brânză se lăudau și cu o dietă mai diversă – totuși, această diversitate alimentară nu a diminuat corelația observată între consumul de brânză și priceperea cognitivă. În ciuda acestor rezultate, anumite limitări ale studiului merită menționate.
Rezultatele sugerează că un consum de brânză este invers asociat cu o funcție cognitivă mai scăzută
Natura transversală a studiului înseamnă că a captat date la un anumit moment în timp, excluzând orice inferențe cauzale. În plus, în timp ce MMSE este un instrument de evaluare renumit, scorul de limită folosit în acest studiu ca marker pentru funcția cognitivă inferioară poate diferi de alte convenții de cercetare.
„Deși studiul de față a fost o analiză a datelor transversale ale adulților în vârstă din comunitatea japoneză, rezultatele sugerează că un consum de brânză este invers asociat cu o funcție cognitivă mai scăzută chiar și după ajustarea pentru mai mulți factori de confuzie. În viitor, este necesară o analiză longitudinală la scară largă pentru a elucida relația cauzală”, au concluzionat cercetătorii.
Studiul, intitulat „Asocierea inversă între consumul de brânză și funcția cognitivă inferioară la adulții în vârstă care locuiesc în comunitățile japoneze, pe baza unui studiu transversal“, a fost realizat de o echipă de cercetători condusă de Hunkyung Kim de la Centrul de Cercetare Gaon, din Coreea de Sud.
