Acest studiu vine să confirme dovezile existente conform cărora cafeaua ar putea promova creșterea acestei bacterii în intestin, contribuind la beneficiile pentru sănătate asociate cafelei.
Adevărul despre cafea
Experții avertizează că este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive, dar includerea cafelei în dietă poate îmbunătăți compoziția microbiomului intestinal și poate susține sănătatea generală.
Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi consumate la nivel global. Este un produs de bază zilnic, cunoscut pentru potențialele avantaje metabolice și sănătate, potrivit MedicalnNewsToday.
Ce au vrut să afle cercetătorii
De fapt, în 2021, cercetătorii au descoperit că dintre cele peste 150 de alimente studiate, cafeaua a arătat cea mai puternică legătură cu compoziția microbiomului intestinal, în special nivelurile de Lawsonibacter asaccharolyticus, la aproximativ 1.000 de persoane.
Pentru a înțelege mai bine efectele consumului de cafea asupra microbiomului intestinal, echipa de cercetare a analizat dieta și datele medicale de la peste 22.800 de persoane din Statele Unite și Marea Britanie, pe lângă informațiile disponibile de la aproape 54.200 de persoane din întreaga lume.
Ei au comparat date din probele de scaun colectate de la consumatorii de cafea și de la nebăutori de cafea pentru a identifica diferențele dintre bacteriile intestinale.
Legătura dintre consumul de cafea și L. asaccharolyticus
Studiul a observat mai multe corelații, cea mai puternică fiind între consumul de cafea și L. asaccharolyticus: băutorii de cafea aveau niveluri de bacterii de până la opt ori mai mari decât nebăutorii. Acest model a fost observat pe tot globul.
Deși efectele exacte asupra sănătății ale acestei bacterii sunt încă necunoscute, cercetătorii cred că ar putea fi legate de efectele atribuite consumului de cafea.
Impactul cafelei asupra microbiomului intestinal
Cercetătorii au efectuat ceea ce ei consideră a fi cel mai mare studiu până în prezent privind legătura dintre consumul de cafea și microbiomul intestinal uman.
Ei au folosit date din mai multe surse, inclusiv:
- cinci cohorte ZOE PREDICT
- studiul minte-corp (MBS)
- Studiul de validare a stilului de viață al bărbaților (MLVS)
Ei au analizat peste 22.000 de eșantioane metagenomice, o tehnică folosită pentru a detecta și măsura abundența întregului ADN microbian dintr-o probă.
Au evaluat și obiceiurile nutriționale ale participanților prin chestionare de frecvență alimentară
Ei au evaluat și obiceiurile nutriționale ale participanților prin chestionare de frecvență alimentară de la patru cohorte PREDICT, MBS și MLVS.
Participanții au fost apoi clasificați în trei niveluri de consum de cafea: cei care nu consumă niciodată, dacă au consumat până la 20 de grame (g) de cafea pe zi sau mai puțin de 3 căni pe lună consumatori moderați, dacă au consumat între 21–599 g de cafea pe zi consumatori mari, dacă au consumat 600 g sau mai mult de cafea pe zi, sau mai mult de 3 căni pe zi 5.730 de persoane au fost clasificate drept consumatori ”mari” de cafea, 14.647 ca băutori „moderați” de cafea și 2.490 ca băutori „mici”.
Studiul a încorporat date publice despre materialul genetic microbian (metagenomică) din probe de scaun din 211 cohorte, însumând 54.198 de eșantioane din diferite țări.
În plus, a folosit date despre gene active din 364 de probe de scaun și date despre metaboliții de sânge din 438 de probe, atât din cohortele MBS, cât și din MLVS.
Cercetătorii au folosit apoi învățarea automată pentru a vedea modul în care consumul de cafea se leagă de tipurile și nivelurile de bacterii din intestinul nostru. Ei au antrenat un program de calculator pentru a identifica diferențele dintre bacteriile intestinale la persoanele care nu beau niciodată cafea, la cei care o beau moderat și la cei care consumă mult.
Câtă cafea trebuie să bei?
În concordanță cu studiile anterioare, studiul actual a constatat o relație puternică între consumul de cafea și creșterea anumitor specii de microbiom, în special L. asaccharolyticus.
Abundența mediană a L. asaccharolyticus s-a dovedit a fi semnificativ mai mare în grupul cu consum mare de cafea, cu valori variind de la 4,5 până la 8 ori mai mult.
De asemenea, grupul cu consum moderat a prezentat niveluri de 3,4 până la 6,4 ori mai mari decât grupul care nu a băut niciodată.
Analizele metaboliților din sânge au arătat că unii compuși, precum acidul chinic și trigonelina, au prevalat la băutorii de cafea, corelându-se cu niveluri mai ridicate de L. asaccharolyticus.
A existat o diferență mai mică în ceea ce privește efectul cafelei asupra microbiomului la persoanele care au băut o cantitate moderată și cei care au băut o cantitate mare, iar pentru trei dintre cohorte diferența nu a fost semnificativă.
Acest lucru sugerează că, în general, creșterea consumului de cafea dincolo de consumul moderat ar putea să nu aibă un impact puternic asupra microbiomului. Cu alte cuvinte, s-ar putea să nu fie nevoie să bei cantități mari de cafea pentru a vedea schimbări în microbiomul intestinal.
