Nivelurile de cofeină din sânge ar putea influența cantitatea de grăsime corporală, factor care, la rândul său, poate influența riscul de a suferi de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare. Acestea sunt concluziile unui studiu din 2023 care a folosit markeri genetici pentru a stabili o legătură definitivă între nivelurile de cofeină, IMC și riscul de diabet de tip 2.
Echipa de cercetare care a reunit experți de la Institutul Karolinska din Suedia, Universitatea din Bristol din Marea Britanie și Imperial College London, a spus că băuturile fără cofeină, fără calorii, ar putea fi explorate ca un mijloc potențial de a ajuta la reducerea nivelului de grăsime corporală.
„Concentrațiile mai mari de cofeină din plasmă prezise genetic au fost asociate cu un IMC mai scăzut și cu o masă a întregului corp”, au scris cercetătorii în lucrarea lor, publicată în martie 2023.
„În plus, concentrațiile plasmatice mai mari de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra riscului de diabet de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea IMC”, explică echipa de cercetători, citată de Science Alert.
Legătura dintre anumite gene și cofeină
Studiul a implicat date de la puțin mai puțin de 10.000 de persoane, colectate din bazele de date genetice existente, concentrându-se pe variațiile anumitor gene, asociate cu viteza cu care este descompusă cofeina.
S-a observat că cei cu variații care afectează genele – și anume CYP1A2 și o genă care îl reglează, numită AHR – tind să descompună cofeina mai lent, permițându-i să rămână în sânge mai mult timp. Cu toate acestea, tind să consume mai puțină cofeină. Abordarea numită randomizare mendeliană a fost utilizată pentru a determina relațiile cauzale probabile între prezența variațiilor, boli precum diabetul, masa corporală și factorii stilului de viață.
Chiar dacă a a existat o legătură semnificativă între nivelurile de cofeină, IMC și riscul de diabet de tip 2, nu a apărut nicio relație între cantitatea de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.
Cofeina crește termogeneza și oxidarea grăsimilor din organism
Posibil ca efectele să se datoreze modului în care cofeina crește termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor (transformarea grăsimilor în energie) în organism.
Studii anterioare au legat o creștere moderată și relativă a consumului de cofeină cu o sănătate mai bună a inimii și un IMC mai scăzut, iar noua cercetare adaugă mai multe detalii la ceea ce se știe deja despre efectele pe care cafeaua le are asupra organismului.
De asemenea, efectele cofeinei asupra organismului nu sunt deloc pozitive, ceea ce înseamnă că trebuie cântărite beneficiile consumului. Acest ultim studiu este un pas important în evaluarea cantității ideale de cofeină.
Consumul de cofeină are ca rezultat reducerea greutății
„Studiile pe termen scurt au arătat că, în general, consumul de cofeină are ca rezultat reducerea greutății și a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale consumului de cofeină sunt încă necunoscute”, au explicat cercetătorii.
Echipa crede că asocierea s-ar putea datora modului în care cofeina crește termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor (transformarea grăsimilor în energie) în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general.
Cu toate acestea, susțin ei, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma cauza și efectul. În timp ce acest studiu a implicat un eșantion mare, randomizarea mendeliană nu este infailibilă.
„Având în vedere consumul mare de cofeină în întreaga lume, chiar și efectele sale metabolice reduse ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au scris cercetătorii.
