Campania de promovare a lui Călin Georgescu, finanțată de PNL și orchestrată prin intermediul firmei Kensington Communication, a generat o dezbatere aprinsă în spațiul public. Cristian Hrițuc, consultant politic, oferă o perspectivă detaliată asupra acestei campanii, pe care o consideră un exemplu de război cognitiv mai degrabă decât un exercițiu electoral tradițional. Analiza sa scoate în evidență greșelile strategice, dar și complexitatea tehnologică a unei campanii care a scăpat de sub control.
Adevărul despre Călin Georgescu. Hrițuc descrie contextul unei campanii controversate
Consultantul politic Cristian Hrițuc a subliniat în interviul pentru Independent news că, deși nu a fost implicat în campania respectivă, este familiar cu piața de consultanță din România și cu activitatea firmei Kensington.
Acesta a declarat că nu a lucrat în această campanie pentru niciun partid politic. Acesta a menționat că, cu aproximativ o săptămână înainte de primul tur, a susținut public că Elena Lasconi ar putea fi alternativa capabilă să rupă înțelegerea dintre George Simion și Marcel Ciolacu, lucru pe care l-a scris și pe Facebook.
Hrițuc a subliniat că a făcut aceste afirmații pentru a preveni eventualele acuzații conform cărora ar fi fost apropiat de PNL sau ar fi lucrat pentru acest partid. Dimpotrivă, a adăugat că, în urmă cu șase luni, și-a exprimat opinia că Nicolae Ciucă nu va obține mai mult de 8%.
În opinia sa, articolul publicat de Snoop nu a prezentat în totalitate dovezile furnizate de Kensington, care arătau că scopul inițial al campaniei era combaterea extremismului. Această omisiune ar fi condus publicul la concluzii eronate, asociind campania cu promovarea lui Călin Georgescu.
”Vreau să spun de la bun început o chestiune, pentru că am citit articolul celor de la Snoop și comunicatul de presă dat de Kensington. Din punctul meu de vedere, ancheta de presă nu prezintă două lucruri extrem de importante pe care Kensington le-a pus la dispoziție. Faptul că Kensington le-a livrat mai multe briefing-uri pe care le-au pus pe platforma de contractare a influencerilor, inclusiv briefingul în care se vedea că este o campanie și împotriva extremismului, la care articolul nu face referire, a condus cititorul spre concluzia că PNL a plătit campania lui Călin Georgescu”, a remarcat el.
Consultantul a remarcat că strategia folosită de Kensington a fost una tipică pentru promovarea valorilor patriotice, un element comun în campaniile din ultimii ani.
Totuși, Hrițuc consideră că profilarea ideală a candidatului, fără menționarea explicită a numelui acestuia, a fost una dintre erorile care au făcut campania vulnerabilă la deturnare.
„ Au fost mai multe brief-uri, asta spun. Hai să analizăm un pic campania electorală în ansamblu. S-a pus foarte mult accent pe patriotism. Toate partidele au mers pe chestia asta: domne, liderul nostru e mai patriot decât ceilalți. În acele brief-uri ale Kensington s-a conturat profilul ideal al lui Nicolae Ciucă, fără să i se spună numele. E o strategie de campanie.
Este o campanie pentru client, dar știm că, de multe ori, influencerii vor să facă bani, dar nu vor să își asume în mod direct sprijinul pentru un candidat. Și atunci se folosește chestia asta: fă-mi o campanie și spune-mi cuvintele astea cheie, pentru că vin eu din partea cealaltă și îmi profilez clientul pe calitățile descrise de tine, iar tu ai, practic, o campanie de imagine centrată pe niște valori, dar îmi ajuți și clientul”, a spus el.
Vulnerabilitatea campaniei neasumate
Hrițuc a explicat că influencerii implicați în campanie au preferat să evite asocierea directă cu un candidat, folosind mesaje generale. Această abordare a permis însă altor actori să se folosească de mesajele campaniei pentru propriile scopuri.
„Aici a fost una dintre erori. O campanie trebuie să aibă o identitate clară. Teoretic, una din regulile de bază ale marketingului și ale brandingului precizează că identitatea trebuie să fie clară, dar n-a fost o campanie tipică de brand. A fost o campanie de conștientizare și de promovare a unor valori, ca, după aceea, ei să-l lipească pe Nicolae Ciucă.
Băieții lui Georgescu au venit foarte frumos și s-au folosit de campania Kensington, și-au lipit candidatul de ea” a declarat Hrițuc, subliniind că lipsa acestei clarități a facilitat deturnarea de către susținătorii lui Georgescu.
În plus, consultantul a atras atenția asupra rolului crucial al platformei FameUp, utilizată pentru microtargetare și gestionarea influencerilor.
În opinia sa, această platformă ar fi trebuit să monitorizeze mai atent desfășurarea campaniei și să semnaleze din timp eventualele nereguli.
Tehnologia și provocările ei în marketingul politic
Campania atipică, susține Hrițuc, a fost marcată de utilizarea unor tehnici avansate, precum microtargetarea și exploatarea rețelelor sociale.
„Călin Georgescu a avut o campanie de microtargetare foarte bună și nu apărea în bulele tuturor. Țin minte că o prietenă ziaristă, cu foarte multă experiență, m-a sunat după ce l-a văzut pe Georgescu la 10% și m-a întrebat dacă este posibil, pentru că nu l-a văzut nicăieri. Și i-am explicat că firmele din România sunt prea mici, nu au resursele necesare să depisteze lucrurile astea din timp. Din punctul meu de vedere. principalul răspunzător este FameUp, platforma care permite campania cu influenceri”, a explicat Hrițuc.
Consultantul a evidențiat că firmele românești de consultanță sunt depășite de complexitatea unor astfel de campanii, din cauza resurselor limitate. Spre exemplu, în Statele Unite, campaniile beneficiază de echipe uriașe dedicate monitorizării online, lucru imposibil în România.
„În America, firmele de consultanță au mii de angajați. Uneori se lucrează și cu câteva sute de oameni care supraveghează mediul online. În România, firmele de consultanță încă n-au ajuns la nivelul ăsta. Hai să fim serioși, noi uităm ce s-a întâmplat la început”.
Un alt factor complicat a fost influența boților și a inteligenței artificiale, care pot manipula percepția publicului prin „inundarea” spațiului online cu mesaje repetitive. Hrițuc a explicat că acest mecanism reduce capacitatea de filtrare a utilizatorilor, determinându-i să adopte opinii favorabile unui candidat.
Posibilitatea unei deturnări externe
Consultantul a adus în discuție și posibilitatea implicării unor actori externi sau statali, sugerând că fenomenul ar putea face parte dintr-un război hibrid.
„A fost o campanie foarte bine gândită și foarte bine executată. Oricum Kensington nu are nimic de ascuns, pentru că au anunțat că au făcut plângere penală. e vreau să zic este că puteau să treacă foarte ușor fără să fie observate. Plus că a mai fost un element. Cei care au deturnat campania pentru Călin Georgescu nu erau oameni implicați oficial în campania lui Călin Georgescu. Și e foarte greu de văzut. Va fi în interesul tuturor, inclusiv al lui Kensington, inclusiv al statului, să vadă exact cum s-a procedat.
Să nu uităm de războiul hibrid. Adică boții pot să îl crească pe Călin Georgescu și să fie comandați din România, Africa sau Rusia, dar mecanismele care au împins părți din campania lui Georgescu sunt mecanisme ale unui actor statal. Nu vreau să fiu eu avocatul statului român, dar chestia asta este evidentă.
A fost o campanie atipică, pe un fond atipic, pe multă frustrare socială. Dacă vorbim de ruși, trebuie să spunem au umblat pe mecanisme și au împins un candidat, dar n-au votat. Au votat românii.
Este un principiu: nu poți fi manipulat, dacă nu vrei să fii manipulat. Eu spun nu a fost o campanie electorală și te rog să te uiți pe raportul NATO din 2021, la ce înseamnă războiul cognitiv” a mai spus Hrițuc.
El a atras atenția că astfel de metode manipulative sunt menite să exploateze vulnerabilitățile sociale, mai ales în contexte de frustrare și furie colectivă.
