Adevărul despre înlocuitorii de carne pe bază de plante. Ce s-a descoperit acum
Adevărații vinovați sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate „pe bază de plante” în ansamblu, nu înlocuitorii de carne, potrivit unor specialiști. Descoperirile se adaugă unui număr tot mai mare de studii care leagă alimentele ultraprocesate de rezultate negative asupra sănătății.
Există, însă, un avertisment important: alimentele „pe bază de plante” le includ pe cele la care s-ar putea să nu vă așteptați – cum ar fi biscuiții acoperiți cu ciocolată, pizza congelată și sucurile.
Studiul, publicat la începutul acestei luni în The Lancet Regional Health–Europe, a legat alimentele ultraprocesate pe bază de plante de un risc crescut de boli cardiovasculare și deces, informează LiveScience.
Carnea pe bază de plante a reprezentat un segment foarte mic din consumul general de alimente al participanților la studiu, dar această cercetare nu a fost concepută pentru a identifica exact alimentele care au avut cele mai puternice legături cu rezultatele proaste pentru sănătate.
Supele instant și prăjiturile din comerț trec prin mai multe etape de procesare
În plus, studiul nu a fost conceput pentru a identifica exact alimentele care au avut cele mai puternice legături cu rezultatele precare privind sănătatea.
Alimentele sunt descrise ca ultraprocesate atunci când suferă o transformare industrială, care modifică semnificativ ingredientele originale.
Supele instant și prăjiturile din comerț trec de obicei prin mai multe etape de procesare care dezvăluie arhitectura internă a ingredientelor brute.
Ele sunt apoi reasamblate într-o formă care acordă prioritate confortului și gustului, având adesea un amestec de aditivi pentru a îmbunătăți aspectul și durata de valabilitate.
O regulă generală este să „te gândești la un aliment pe care nu l-ai putea pregăti în propria bucătărie”, fie din cauza substanțelor chimice, fie din cauza mașinilor industriale necesare pentru a-l pregăti, spune Evangeline Mantzioris, cercetător și dietetician la Universitatea din Australia de Sud, care nu a fost implicată în studiu.
În cercetarea în nutriție, un cadru cunoscut sub numele de sistemul de clasificare NOVA este utilizat ca punct de referință pentru a grupa alimentele de-a lungul unui spectru – de la neprocesate la ultraprocesate – în funcție de nivelul alterării față de starea lor naturală.
Procesarea alimentelor ar putea schimba fundamental modul în care interacționează cu organismul
De fapt, multe alimente se clasifică intuitiv. Broccoli sau fasolea nu sunt considerate ultraprocesate, în timp ce cerealele pentru micul dejun și supele conservate sunt considerate astfel.
Studiul Lancet Regional Health-Europe a inclus berea și vinul ca fiind băuturi neultraprocesate, în timp ce băuturile spirtoase (cum ar fi vodca), au fost considerate ultraprocesate.
”Ideea este că procesarea alimentelor ar putea schimba fundamental modul în care interacționează cu organismul pentru a influența sănătatea”, explică Fernanda Rauber, autorul principal al noului studiu, epidemiolog la Universitatea din São Paulo din Brazilia.
„Modul în care alimentele sunt combinate, preparate și consumate joacă, de asemenea, un rol crucial în impactul lor asupra sănătății”, subliniază ea.
Riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare
Rauber și colegii ei au legat ceea ce oamenii au mâncat într-o zi de înregistrările spitalicești și de mortalitatea cauzate de bolile cardiovasculare.
Cercetătorii au făcut acest lucru folosind date de la peste 100.000 de adulți din U.K. BioBank – o bază de date mare care urmărește sănătatea, stilul de viață și informațiile genetice ale voluntarilor cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani din Regatul Unit.
Acest studiu se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care leagă alimentele ultraprocesate de rezultate negative asupra sănătății.
O revizuire recentă a mai multor studii care au inclus date de la aproape 10 milioane de oameni a constatat că consumul mai multor alimente ultraprocesate a fost asociat cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare.
