Cât de sănătoși sunt cartofii prăjiți?
Dacă ai căutat măcar o dată informații despre curele de slăbire probabil că ai întâlnit diverse articole în care cartoful este exclus. Drept urmare, în mintea colectivă s-a creat ideea că acesta trebuie scos din alimentație dacă vrei să slăbești.
Medicul nutriționist Mihaela Bilic vine și dezmembrează acest mit. Invitată în emisiunea „Doctor de bine”, ea spune că amidonul din cartof înseamnă o glucoză cu absorbție lentă pe care organismul o consumă când face mișcare.
Conținutul caloric al cartofului poate fi schimbat, spune medicul, prin mai multe variante.
Cartoful crud, însă, care doar apă amidon, foarte puțin potasiu, puține minerale și vitamina C.
„Cartofii ar trebui să nu mai fie puși la colț. Cred că atunci când au apărut curele de slăbire, el era la limita dintre legumă și produs cu amidon. Negăsindu-și locul foarte bine, a fost pus la colț. Pentru că are amidon. Trebuie să știm că acel amidon înseamnă o glucoză cu absorbție lentă pe care organismul nostru o cheltuiește în mișcare. Toate celulele funcționează cu această glucoză. Depinde de cantitate. La cartof avem o mulțime de variante care îi schimbă complet conținutul caloric. Cartoful proaspăt crud are, apă, amidon, foarte puțin potasiu, puține minerale și vitamina C”, arată Mihaela Bilic.
Cartoful nu este o sursă de Vitamina C
Medicul nutriționist a mai spus că această legumă nu este o sursă de Vitamina C. Acest lucru se întâmplă din cauză că vitamina se distruge ușor dacă leguma este tratată termic.
„Vitamina C, în momentul în care am tratat-o termic, se distruge ușor. Nu putem să spunem că este o sursă de vitamina C. Cartoful nu are niciun strop de amidon, spre deosebire de produsele cerealiere, făinoasele clasice care au gluten. În cartof avem doar apă cu amidon”, continuă Mihaela Bilic.
Cartoful nu dă aciditate
Mihaela Bilic a mai spus că această legumă ține de foame și este prietenoasă. De asemenea, ea nu dă aciditate și este potrivită pentru persoanele care țin post.
Medicul nutriționist spune că această legumă echilibrează orice mâncare.
„Ține de foame. Este important mai ales pentru cei care muncesc fizic, pentru copii. Este o legumă consistentă, o legumă prietenoasă. Nu dă aciditate. Foarte multe persoane, mai ales în perioada postului, când mănâncă multe legume, au un disconfort digestiv. Ei bine, cartoful neutralizează. Este ca un fel de tampon. În orice mâncare am pune cartof, el echilibrează lucrurile”, arată ea.
Cartofii prăjiți, o bombă cu ceas
Totuși, cartoful este și un burete pentru grăsime. Aflat în contact cu uleiul, cartoful ca absorbi tot.
În plus, spune că leguma devine o bombă calorică atunci când este prăjită. În mod normal, pentru 100 de grame de cartof avem 70 de calorii. Dacă este prăjit caloriile ajung la 450 pentru același gramaj.
„Pe de altă parte, același tampon pentru aciditate este un burete pentru grăsime. În momentul în care îl punem în contact cu grăsimea, cartoful absoarbe grăsimea ca un burete.
În momentul în care îl punem în contact cu uleiul, va absorbi tot. Cartoful devine o bombă calorică în momentul în care este prăjit. De la 70 de calorii pe 100 de grame, ajunge la până la 300 sau chiar 450 de calorii”, continuă ea.
Indicele glicemic scade atunci când făinoasele sunt combinate cu grăsime
Mihaela Bilic spune că indicele glicemic scade atunci când făinoasele sunt combinate cu grăsime. Ea menționează că un cartof fiert simplu, fără adăugarea de grăsimi sau piureul de cartofi, care conține puține grăsimi, prezintă un indice glicemic ridicat, ceea ce este paradoxal.
Cartofii prăjiți, care conțin mult ulei, au un indice glicemic mai mic, deoarece uleiul încetinește absorbția rapidă a glucozei.
Referitor la cartofii congelați, Bilic subliniază că mulți oameni îi evită, deși acest lucru nu indică că aceste produse sunt procesate într-o pastă și apoi reformatate.
Ea explică că acești cartofi sunt curățați, congelați, iar o parte din amidon se cristalizează în proces.
În restaurantele mari, cartofii sunt mai întâi prăjiți, apoi congelați și la a doua prăjire vor absorbi mai puțin ulei și vor deveni crocanți.
Cartofii congelați sunt de asemenea stropiți cu puțin ulei, iar dacă sunt gătiți la cuptor, de exemplu, nu mai necesită adaos de grăsime suplimentar.
„Indicele glicemic scade în momentul în care făinoasele sunt amestecate cu grăsimea. Adică, în mod paradoxal, un cartof fiert simplu, fără niciun fel de grăsime sau piureul de cartofi, care are foarte puțină grăsime, are un indice glicemic enorm. Cartoful prăjit, care are mult ulei, are indice glicemic mic, pentru că uleiul împiedică într-un fel absorbția aceasta rapidă a glucozei.
Nu e nicio problemă dacă iei cartofi congelați. Multă lume se ferește de legumele congelate și de cartofi. Nu înseamnă că acolo este o pastă care a fost apoi reformatată. Sunt cartofi care au fost curățați, au fost congelați, iar așa o parte din amidon se cristalizează. Și în marile restaurante cartoful mai întâi se prăjește un pic, se congelează și apoi, la a doua prăjire, el va absorbi mai puțin ulei și va deveni crocant. Cartofii congelați sunt și stropiți cu un pic de ulei și, dacă îi bagi la cuptor, de exemplu, nu mai trebuie să pui nimic peste ei”, spune Mihaela Bilic.
