Andrei Ungureanu, câștigătorul finalei iUmor, a obținut trei like-uri de la jurații Cheloo, Delia și Mihai Bendeac, dar votul publicului a fost cel decisiv. Devenit cunoscut prin succesul său de pe TikTok, unde vorbește despre cum este viața sa influențată de sindromul Tourette, acesta a venit la iUmor plin de autoironie, care i-a surprins pe toți.
El trăieşte cu sindromul Tourette de 22 de ani, fiind un diagnostic greu de determinat. În timp, tânărul a învăţat să-şi gestioneze boala şi să ducă o viaţă „normală“, după cum spune el. Andrei Ungureanu îşi aminteşte că sindromul s-a declanşat în copilărie, din cauza unor traume suferite.
„Mi s-a declanşat şi pentru că mama a plecat din ţară, dar şi după o sperietură pe care am tras-o din cauza unui prieten. Există un moment declanşator“, spune Andrei, adăugând şi că boala se transmite genetic.
„Dacă eu aş avea un copil, există un risc de 50% să aibă şi el acest sindrom. Părinţii mei n-au avut, iar asta e ciudat. Mama îşi mişcă piciorul des, dar nu cred că e Tourette. Nici nu ştiu rude mai îndepărtate care să fi avut. Asta e ciudat la mine.”
Primele semne ale bolii s-au instalat pe nesimţite, iar în cazul tânărului originar din Miercurea Ciuc, Tourette a debutat cu „Hă-hă!“. A fost primul tic verbal, pe care încă îl mai are. Nu şi-a dat seama că e ceva în neregulă, însă familia a observat micile lui mişcări ciudate. „Părinţii au descoperit că am ceva. Am început să mă strâmb foarte des, să mişc din umeri, să fac gălăgie. Mie nu mi se părea ceva ieşit din comun. Nu m-a speriat“, îşi aminteşte tânărul, după cum transmite Adevărul.
Știa că are Tourette înainte de a merge la medic
„Înainte de a merge la medic, eu deja ştiam că am Tourette. M-am documentat. Prin 2010, am avut o criză de distonie acută (n.r. – dereglare funcţională a sistemului nervos vegetativ). Atunci am fost la spital în Italia, unde mi-au făcut rezonanţă magnetică – pentru asta m-au anesteziat, pentru că eu nu puteam să stau nemişcat. Şi s-a confirmat oficial că am sindromul Tourette. După 12 ani!“
Deși ticurile sale au devenit o rutină în familie, nu același lucru se poate spune și despre școală, o provocare pentru el, pentru că orice sunet necontrolat şi orice gest involuntar făceau din Andrei o ţintă a bullying-ului.
„Cel mai adesea se întâmpla la şcoală, îşi aminteşte tânărul: „Eram criticat, judecat, lăsat deoparte. Nu mi-am pierdut prieteni, dar oamenii care nu ştiau ce înseamnă sindromul Tourette îmi spuneau: «Băi, dar sughiţi?».Toţi îmi spuneau să nu mai fac aşa. Ei nu înţelegeau că eu nu pot să controlez aceste ticuri verbale şi musculare. Asta se întâmpla şi la şcoală, chiar de la profesori. Profesorii erau nişte comunişti. Nu mă acceptau. Credeau că o fac intenţionat. Elevii râdeau pe tema asta. Mă imitau”, mai povestește câștigătorul iUmor pentru sursa citată.
El consideră școala un subiect încheiat și mărturisește că această decizie a fost luată pentru că și-a dorit să facă altceva.
„Pentru mine, şcoala a fost un subiect închis. În al doilea semestru din clasa a IX-a m-am lăsat de şcoală. A contat în alegerea acestei decizii şi faptul că aveam sindromul Tourette, dar şi alte lucruri. Voiam să fac complet altceva.”