S-a dezlegat misterul cheagurilor de sânge
Într-o lucrare publicată în revista internațională Science Advances, echipa care a realizat cercetarea susține că a identificat un „mecanism molecular” care ar avea legătură cu cheagurile de sânge apărute după vaccinarea cu serurile cu adenovirus, cum ar fi AstraZeneca și Johnson & Johnson, scrie Euronews.
După cum se știe, mai multe state europene au oprit utilizarea vaccinului AstraZeneca din cauza rapoartelor unor evenimente rare de coagulare a sângelui. Chiar la începutul săptămânii, Slovenia a oprit definitiv administrarea vaccinului Johnson & Johnson, după moartea unei femei de 20 de ani, în urma vaccinării.
Vaccinul produs de concernul farmaceutic britanico-suedez a generat îngrijorări
Vaccinul produs de concernul farmaceutic britanico-suedez a generat și în alte țări îngrijorări.
În Germania, numeroase doze din vaccinul AstraZeneca au rămas nefolosite, din cauza temerilor oamenilor privind lipsa eficienței sale în cazul variantelor noi ale virusului.
O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona și de la Universitatea Cardiff afirmă că afecțiunea rară a cheagurilor de sânge, numită trombocitopenie imunitară trombotică (VITT), indusă de vaccin, „se întâmplă doar în cazuri extrem de rare, deoarece trebuie să aibă loc un șir de evenimente complexe pentru a declanșa acest efect secundar rar”.
Cauza ar putea fi adenovirusul utilizat în vaccinuri
Cauza VITT în cazuri extrem de rare ar putea fi provocată de adenovirusul utilizat în vaccinuri – care transportă informații genetice în celule – și de răspunsul imun la acesta.
”Sperăm că descoperirile noastre vor putea fi folosite pentru a înțelege mai bine efectele secundare rare ale acestor vaccinuri și pentru a proiecta vaccinuri noi, îmbunătățite pentru a inversa curentul acestei pandemii globale”, spune profesorul Alan Parker, expert în utilizarea adenovirusurilor de la Școala de Medicină a Universității Cardiff.
Autorii cercetării cred că utilizarea adenovirusului ChAdOx1, folosit în vaccinul AstraZeneca pentru a furniza informații genetice în celule, ar putea fi cheia. Echipa a emis ipoteza că, în cazuri rare, adenovirusul se poate lega de o anumită proteină, numită factor plachetar 4 (PF4), care declanșează o reacție imună. Această reacție duce la legarea anticorpilor de proteină, determinându-i să se grupeze și, în cazuri extrem de rare, provoacă VITT.
„Acest lucru va ajuta la înțelegerea modului în care vaccinul generează imunitate și a modului în care poate duce la orice evenimente adverse rare, cum ar fi VITT”, spune Parker.
„Datele noastre confirmă că PF4 se poate lega de adenovirusuri, un pas important în dezlegarea mecanismului care stă la baza VITT. Stabilirea unui mecanism ar putea ajuta la prevenirea și tratarea acestei tulburări”, susține expertul.
