Adevărul despre conservele de pate. S-a aflat ce conțin, de fapt

Rezultatele analizelor făcute în laborator la mai multe tipuri de conserve de pate arată că acestea erau pline de bacterii și „E”-uri.

Bacterii și „E”-uri la conservă. Ce s-a descoperit în conservele de pate

Rezultatele analizelor făcute în laborator la mai multe tipuri de conserve de pate, la cererea ”Observatornews”  arată că acestea erau pline de bacterii și „E”-uri. Specialiștii au găsit bacterii, iar alte două nu aveau suficiente proteine. Deși pe etichetă ficatul este ingredientul principal, în realitate mai mult de jumătate din rețetă conține soia, aditivi și carne de slabă calitate. Pate de pui, de porc, de gâscă sau de curcan – orice, mai puțin ficat.

„Este cu ficat, nu de ficat. Nu este din ficat, ci are si ficat in compozitie”, a declarat Alexandru Cirîc, director ICA. Toate sortimentele de pate pe care le-am cumpărat au pe etichetă peste 10, 15 ingrediente. În niciuna dintre conserve, compoziţia de ficat nu depăşeşte 20%. În rest, găsim alte tipuri de carne, mai ieftină, şi aditivi. De fapt, trei sferturi dintre conservele de pate de pe piata au în compoziţie E-uri.Piața conservelor de carne ajunge la 100 de milioane de euro în România

Noi am dus la teste 6 conserve diferite de pate cu ficat, pe care le-am ales aleatoriu din mai multe supermarketuri. Prima probă, prima surpriză. „Un produs din cele sase a prezentat bombaj in cazul bacteriilor termofile. Asta inseamna ca in interior exista anumite bacterii. Fermenteaza in interior, lucru absolut anormal pentru o conserva, conserva trebuie sa fie stabila, cat si la conditii neprielnice de depozitare, de aceea este conserva”, a declarat Alexandru Cirîc, director ICA. Mai ales pentru un copil, riscul e uriaș.

Producătorii îi fraudează pe consumatori

Adrian Marinescu, medic infecţionist, a avertizat că există posibilitatea ca un individ să dezvolte o infecție generalizată, sepsis sau afectare multiorganică care necesită tratament intensiv. El a subliniat că există și riscul ca unii să ajungă la deces din cauza unei toxiinfecții alimentare, fenomen pe care îl observă aproape zilnic, fără a mai menționa pericolul de botulism în anumite circumstanțe. În legătură cu cele șase conserve testate, două dintre ele conțineau mai puțină proteină decât prevede legea, fiind înlocuită cu soia, făină, amidon de porumb sau zahăr. Alexandru Cirîc, directorul ICA, este de părere că acest lucru o formă de fraudă împotriva consumatorilor, exprimându-și opinia că etichetele ar trebui să conțină cât mai puține ingrediente și cât mai multă carne.

„Pe aceasta eticheta avem 20 lasuta ficat de porc, doar atat avem ficat, restul e altceva. Mananci slanina si sorici, adica graisme saturata proteina naturala din soia, deci mananci soia, un aliment mult mai ieftin decat ficatul amidon din porumb faina alba, de ce am pune faina, stim de ce punem, ca sa ii dea consistenta tot laboratorul de chimie, stabilizatori, difosfati, trifosfati, agenti de ingrosare, arome, coloranti, conservanti, nitrit de sodiu, ingrediente care sa il faca sa reziste, să îi dea anumite aroma şi gust”, a declarat Şerban Damian, nutriţionist.

Sebastian Hotcă, vicepreședintele ANPC, a subliniat importanța faptului că toate informațiile incluse pe eticheta unui produs ar trebui să fie conforme cu conținutul real al ambalajului respectiv. El a precizat că în cazul în care se constată nereguli, se vor aplica prevederile legale în vigoare, cu sancțiuni care pot ajunge până la 50.000 de lei pentru practici comerciale înșelătoare.

„Este important ca tot ceea ce scrie pe etichetă să se regăsească şi în ambalajul produsului respectiv. În situatia in care se confirma, se aplica dispozitiile legale in vigoare. Practici comerciale înşelătoare pana la 50.000 de lei”, a declarat Sebastian Hotcă, vicepreşedinte ANPC.