Conferențiarul universitar doctor Tănase Stamule de la Facultatea de Administrarea Afacerilor de la Academia de Studii Economice a tras un semnal de alarmă cu privire la înțelegerea deficitară a mecanismului pieței libere de către unii politicieni.
În acest context, acesta a explicat modul în care ar trebui să se formeze salariul și de ce e riscant să folosim alte mecanisme pseudo economice.
Tănase Stamule: Consecințele creșterii de la an la an a salariului minim
Stamule explică într-un articol că salariul mediu în economie se formează în urma interacțiunii dintre cerere și ofertă, fiind influențat în mare măsură de productivitatea muncii. Salariul minim, pe de altă parte, este stabilit prin lege și asigură o plată minimă pentru muncă necalificată sau slab calificată, transmite hotnews.ro.
Tănase Stamule avertizează că o creștere necoroborată a salariului minim poate avea consecințe grave. Firmele care utilizează muncă necalificată preferă să păstreze mai puțini angajați, ceea ce duce la disponibilizări și la o presiune crescută asupra angajaților rămași.
„Atunci când salariul minim creşte an de an şi într-o măsură mare, acesta nu mai este racordat la eficienţa şi valoarea muncii prestate – să nu uităm că vorbim despre muncă îndeosebi necalificată, a cărei productivitate sau valoare adăugată nu are cum să crească prin natura sa. La fiecare creștere necorelată cu productivitatea a salariului minim firmele care apelează la astfel de muncă necalificată preferă să păstreze mai puţini angajaţi pentru că, evident, resursele firmelor nu cresc în aceeaşi măsură în care creşte salariul minim pentru a-şi putea permite acelaşi număr de angajaţi şi nici productivitatea muncitorilor nu este mai mare.
Angajatorii vor disponibiliza o parte a angajaților, iar volumul de muncă şi efort ce îi revine angajatului care nu este disponibilizat va fi mai mare. Cu alte cuvinte, raportul câştig-muncă nu se îmbunătăţeşte nici pentru cei care îşi păstrează locul de muncă, pe lângă costul social al celor care îşi pierd locul de muncă urmare a creşterii presiunii asupra firmelor cu cheltuielile salariale din ce în ce mai mari”, declară conferențiarul.
Impact psihologic asupra lucrătorilor calificați
De asemenea, această creștere îi poate determina pe muncitorii calificați să solicite salarii mai mari, ceea ce crește costurile pentru companii și poate duce la inflație, mai spune Tănase Stamule.
Mai mult decât atât, o creștere necoroborată a salariului minim poate genera discrepanțe majore între salariile muncitorilor, demotivându-i pe cei cu competențe și conducând la concedieri în rândul celor mai slab calificați.
Pe de altă parte, salariaţii ce câştigă venituri salariale la un nivel mediu, în ciuda pregătirii şi experienţei lor, îşi văd salariile din ce în ce mai apropiate de salariul minim, salariu ce e plătit pentru o muncă necalificată.
Din cauza apropierii sau egalizării puterii de cumpărare a salariaţilor necalificaţi şi a celor calificaţi, apare automat pretenţia celor din urmă de a fi remuneraţi la un nivel superior, care să facă diferenţa între nivelul sofisticării şi eficienţei unei munci calificate şi o muncă repetitivă, simpă, fără valoare adăugată mare, mai spune conferențiarul.
„Apare inevitabil un impact negativ psihologic asupra lucrătorilor calificaţi care văd între salariile acestora şi cele minime diferenţe enorme de competenţe, nu şi de recompense. De aici decurg două lucruri – pe de-o parte, o presiune asupra costurilor salariale asupra tuturor companiilor (atât asupra companiilor care angajează muncă necalificată, presiune impusă de legea salariului minim, cât şi asupra companiilor ce folosesc muncă mediu sau înalt calificată, presiune impusă de angajaţii ce nu se consideră suficient remuneraţi faţă de muncitorii necalificaţi), ceea ce se traduce prin preţuri mai mari, iar în definitiv inflaţie, iar pe de altă parte aceste presiuni pot conduce la efecte nedorite, de tipul plăţilor informale pentru a asigura un pachet salarial mai atractiv celor calificaţi sau angajaţi la negru în zona muncii necalificate.
Concluzia este simplă! Orice creștere a salariului minim făcută fără o corelare cu productivitatea angajaților creează probleme structurale pe piața muncii, demotivează oamenii care au competențe şi generează concedieri în rândul muncitorilor mai slab calificați”, a declarat Tănase Stamule.
