Motivarea deciziei prin care Tribunalul Giurgiu a dispus eliberarea condiţionată a fostului lider al PSD arată că în timp ce se afla în spatele gratiilor, Liviu Dragnea a avut un comportament exemplar, o atitudine civilizată şi nu a stabilit relaţii conflictuale cu deţinuţii.

Totodată, cele două judecătoare din complet, Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă, consideră că nu au relevanţă declaraţiile publice date de Dragnea (în care el spunea că este deţinut politic şi a fost condamnat pe nedrept – n.r.), dar au apreciat susţinerile acestuia în faţa instanţei, când a spus că “a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate”.

În același timp, cele două judecătoare e explică faptul că, la acordarea eliberării condiţionate, nu trebuie ţinut cont de natura şi gravitatea infracţiunii comise de un deţinut, deoarece acest lucru “l-ar descuraja”.

În ceea ce privește faptul că Liviu Dragnea nu și-a recunoscut faptele pentru care a fost condamnat, judecătoarele susțin că acastă atitudine “nu poate fi reţinută ca un aspect negativ”.

De menționat este faptul că, în primă fază Judecătoria Sectorului 5 şi Tribunalul Bucureşti i-au respins lui Dragnea cererea de eliberare condiţionată, pe motiv că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptate, însă procesul a fost mutat la Tribunalul Giurgiu, unde instanţa a dispus ca fostul lider social-democrat să iasă mai devreme din închisoare.

Comportamentul lui Liviu Dragnea din închisoare

Astfel, în motivarea deciziei, cele două judecătoare au înlăturat susţinerile instanţelor din Capitală şi au apreciat că Dragnea a avut un comportament exemplar în închisoare.

“Tribunalul reţine, contrar celor menţionate de prima instanţă, faptul că pe durata detenţiei petentul-condamnat a avut un comportament exemplar. Astfel, pe parcursul executării pedepsei şi-a îndeplinit recomandările educaţionale din Planul de intervenţie educativă şi terapeutică, a avut o atitudine decentă şi civilizată faţă de personalul unităţii, nu a stabilit relaţii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori, recompense obţinute în mod constant (aproape lunar sau la două luni) şi nu doar la momentul când s-a apropiat de analiza comisiei pentru liberare condiţionată”, se arată în motivare.

În același timp, judecătoarele spun că Dragnea a primit 122 zile în baza muncii prestate şi a câştigat un proces cu Penitenciarul Rahova, care i-a încălcat dreptul la muncă.

“Potrivit evaluării psihologice, petentul a avut o conduită adecvată normelor instituţionale manifestată pe parcursul traseului execuţional, a prezentat interes pentru activităţile lucrative şi de reintegrare socială. Tribunalul arată că petentul a fost sancţionat disciplinar o singura dată pentru o abatere disciplinară săvârşită pe parcursul executării pedepsei, în urma comunicării acestuia cu mass-media, fără solicitarea unui acord anterior administraţiei penitenciarului (în data de 15.09.2020 rămânând definitivă aceasta sancţiune), sancţiune pe care a reuşit să o ridice în 19.02.2021, sancţiune ce nu va fi avută în vedere ea fiind ridicată la momentul analizării cererii de liberare condiţionată.

Totodată, Tribunalul reţine că, pe durata detenţiei, petentul a participat constant la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere. Contrar celor susţinute de către reprezentantul Ministerului Public şi reţinute în parte de instanţa fondului, Tribunalul constată că petentul a participat la activităţi educative şi sociale diversificate şi adecvate naturii infracţiunilor pentru care a fost condamnat”, se arată în documentul Tribunalului Giurgiu.

Liviu Dragnea a participat la activități religioase

Un alt lucru apreciat de instanța din Giurgiu a fost faptul că Liviu Dragnea a participat la activităţi cu caracter religios, la activităţi de grup, activităţi sportive, o serie de concursuri tematice şi, nu în ultimul rând, la nenumărate programe având ca obiect redactarea de reviste.

“Atâta timp cât, din caracterizarea înaintată de penitenciar, rezultă că petentul a avut o atitudine pozitivă faţă de activităţile şi programele de educaţie şi asistenţă psihosocială, reuşind să-şi ridice şi sancţiunea disciplinară, natura infracţiunii nu poate conduce la concluzia că scopul preventiv educativ al pedepsei nu a fost atins. În plus, Tribunalul reţine că orientarea europeană în această materie este de a reglementa acordarea liberării condiţionate ţinând cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executării pedepsei, pentru că numai în acest fel poate fi influenţată şi modelată mai eficient conduita condamnatului care dobândeşte astfel o motivare în plus cunoscând că o bună conduită îl aduce mai aproape de punerea în libertate”, precizează cele două judecătoare.

În ceea ce privește gravitatae faptelor, judecătoarele susțin că la acordarea eliberării condiţionate, nu trebuie ţinut cont de natura şi gravitatea infracţiunii comise de un deţinut, deoarece acest lucru l-ar descuraja.

“Acordarea sau nu a liberării ţinând seama de stări de fapt anterioare începerii executării, precum natura şi gravitatea infracţiunii comise, constituie o cauză de descurajare a persoanei condamnate în procesul de reintegrare, deoarece aceasta realizează că liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executării, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenţa în niciun fel.

Instanţa, raportând întreaga perioadă executată şi în acord cu comisia de liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Bucureşti – Rahova, care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional. Totodată, reţine Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins”, este concluzia celor două judecătoare.

De cealaltă parte, Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă de la Tribunalul Giurgiu consideră că nu au relevanţă declaraţiile publice date de Dragnea, dar au apreciat susţinerile acestuia în faţa instanţei, când a spus că “a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate”.

“Cu privire la afirmaţiile făcute de petentul condamnat în spaţiul public, după liberarea condiţionată, Tribunalul reţine că nu prezintă relevanţă ieşirile publice ale acestuia, ci are în vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei şi atitudinea manifestată în faţa instanţei, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că ‘a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate, a ieşit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie’.

Faptul că petentul nu şi-a recunoscut infracţiunea pentru care a fost condamnat, nu poate fi reţinut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestaţii, legea instituind alte condiţii care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverenţa infracţională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de instituţia liberării condiţionate. Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condiţiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancţiunea disciplinară fiind ridicată) şi să dea dovezi temeinice de îndreptare”, este o altă concluzie a celor două judecătoare.

Judecătoarele mai adaugă în concluzie că Liviu Dragnea a avut o conduită procesuală corectă, s-a prezentat în faţa instanţei prin intermediul sistemului de videoconferinţă, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei.

“Este adevărat, petentul nu şi-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare. Potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile (…) Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul şi-a format convingerea că petentul s-a îndreptat şi că se poate reintegra în societate”, se încheie motivarea.