Dacă energia eoliană este un „bubble“, atunci este cel mai benefic „bubble“, pe care l-a avut România în ultimii ani. Deseori, se compară piața de energie eoliană cu cea imobilară de acum câțiva ani. De ce nu este așa?
Deocamdată, lipsesc premisele și constatăm în piață că acei antreprenori care au proiecte pe hârtie sunt într-o permanentă cursă cu obstacole. În multe cazuri, de fapt, se ajunge ca autorizațiile să expire, și investiția să nu fie făcută în intervalul stabilit. Să nu uităm că vorbim despre investiții de 1,6 milioane de euro pentru un MW instalat, care nu sunt deloc la îndemâna oricui, așa cum poate fi, în multe cazuri, achiziția unei locuinţe.
Cred că asemănarea eolianului cu un „bubble“ poate fi făcută doar prin prisma interesului mare arătat de investitori. Sunt mulți care au anunțat intenții de achiziție sau dezvoltare de parcuri eoliene în România, dar să nu uităm că media europeană arată că doar 1 din 4 proiecte poate deveni și realitate. Întrucât sunt mai multe etape până la darea în funcțiune a unui parc, proces care poate dura de la doi până la patru ani. Vorbesc despre etape pe care nu toți le vor trece, cea mai importantă dintre ele fiind finanțarea, care nu mai este chiar simplu de găsit. Mai mult, în legislație, dar și în capacitatea rețelei de a prelua energia din vânt există mai multe limitări.
România va încuraja instalarea a maximum 4.000 MW în eolian până în 2020, iar rețeaua poate prelua o capacitate limitată, în lipsa unor investiții majore, care deocamdată nu se fac. Apoi, dacă ne uităm pe cifre, vedem că România a ajuns, în 2011, la 850 MW instalați în total în eolian (adică o putere mai mare decât cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă) și că, dacă totul merge bine, vom ajunge la o dublare a acestei cifre la finele lui 2012, ceea ce înseamnă, neapărat, existența a două condiții în simbioză: băncile să finanțeze proiectele, și criza să nu se accentueze. Al doilea mit spune că „energia eoliană scumpește electricitatea“.
Aici aș vrea să spun că, potrivit unui studiu recent al PricewaterhouseCoopers, un MWh (1.000 kWh) va costa în plus cam șase euro anul viitor. Mai departe, dincolo de costuri, energia eoliană înseamnă aer curat, mai puțină poluare și atingerea cotelor de către România, dar și investiții în economie și noi locuri de muncă. Nimeni nu calculează costurile poluării pe care va trebui să le plătească generațiile viitoare dacă nu facem aceste investiții. De ce?
Dana Duică este director executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană