Un studiu de la începutul lunii iunie susținea că produsele pe bază de plante – cum ar fi cârnații  vegetarieni și proteinele vegetale texturate – sunt nesănătoase, iar consumul lor este legat de un risc crescut de boli cardiovasculare și deces.

Dar o privire mai atentă asupra studiului care susține aceste afirmații sugerează că lucrurile sunt mai nuanțate, scrie Scientificamerican.

Adevărații vinovați sunt de fapt alimentele ultraprocesate „pe bază de plante”

Adevărații vinovați sunt de fapt alimentele ultraprocesate „pe bază de plante” în ansamblu, nu înlocuitorii de carne, potrivit specialiștilor.

În plus, există un alt avertisment important: alimentele „pe bază de plante” le includ pe cele la care s-ar putea să nu vă așteptați, cum ar fi biscuiții cu ciocolată, pizza congelată și sucuri.

Studiul, publicat la începutul acestei luni în ”The Lancet Regional Health–Europe”, a legat alimentele ultraprocesate pe bază de plante de un risc crescut de boli cardiovasculare și deces.

Carnea pe bază de plante a reprezentat un segment foarte mic din consumul total de alimente

Cu toate acestea, carnea pe bază de plante a reprezentat un segment foarte mic din consumul total de alimente al participanților la studiu.

În plus, studiul nu a fost conceput pentru a identifica exact care alimente au avut cele mai puternice legături cu rezultatele precare privind sănătatea. Cu toate acestea, interpretările confuze arată cât de complexă poate fi cercetarea în domeniul nutriției, afirmă criticii, deoarece definițiile alimentelor folosite de oamenii de știință nu reflectă întotdeauna ceea ce alții ar putea interpreta ca o dietă pe bază de plante.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate

Alimentele sunt descrise ca ultraprocesate atunci când suferă o transformare industrială, care modifică semnificativ ingredientele originale.

Supele instant și prăjiturile din comerț trec de obicei prin mai multe etape de procesare care dezvăluie arhitectura internă a ingredientelor brute. Ele sunt apoi reasamblate într-o formă care acordă prioritate confortului și gustului – adesea cu un amestec de aditivi menționați pentru a îmbunătăți aspectul și durata de valabilitate.

O regulă generală este să „te gândești la un aliment pe care nu l-ai putea pregăti în propria bucătărie”, fie din cauza substanțelor chimice, fie din cauza mașinilor industriale necesare pentru a-l pregăti, spune Evangeline Mantzioris, cercetător și dietetician la Universitatea din Australia de Sud, care nu a fost implicată în studiu.

În cercetarea în nutriție, inclusiv în această lucrare, un cadru cunoscut sub numele de sistemul de clasificare NOVA este utilizat ca punct de referință pentru a grupa alimentele de-a lungul unui spectru – de la neprocesate la ultraprocesate – în funcție de nivelul alterării față de starea lor naturală.

Majoritatea alimentelor pot fi clasificate intuitiv. Broccoli sau fasolea nu sunt considerate ultraprocesate, în timp ce cerealele pentru micul dejun și supele conservate sunt. Noul studiu Lancet Regional Health-Europe a inclus berea și vinul ca fiind exemple de băuturi neultraprocesate, dar băuturile spirtoase, precum vodca, au fost considerate ultraprocesate.

Ideea din spatele utilizării acestui cadru în cercetarea alimentară este că procesarea alimentelor ar putea schimba fundamental modul în care interacționează cu organismul pentru a influența sănătatea, spune Fernanda Rauber, autorul principal al noului studiu, epidemiolog nutrițional la Universitatea din São Paulo din Brazilia.

Efectele alimentelor asupra sănătății nu sunt „doar din suma funcțiilor sale nutritive”, spune ea.

„Modul în care alimentele sunt combinate, preparate și consumate joacă, de asemenea, un rol crucial în impactul lor asupra sănătății”, subliniază ea.

Consumul alimentelor ultraprocesate, asociat cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare

În cadrul studiului, Rauber și colegii ei au legat ceea ce oamenii au mâncat într-o zi de înregistrările spitalicești și de mortalitatea cauzate de bolile cardiovasculare. Cercetătorii au făcut acest lucru folosind date de la peste 100.000 de adulți din U.K. BioBank – o bază de date mare care urmărește sănătatea, stilul de viață și informațiile genetice ale voluntarilor cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani din Regatul Unit.

Descoperirile se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care leagă alimentele ultraprocesate de rezultate negative asupra sănătății. O revizuire recentă a mai multor studii care au inclus date de la aproape 10 milioane de oameni a constatat că consumul mai multor alimente ultraprocesate a fost asociat cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare.

Efectele asupra sănătății ale produselor pe bază de plante sunt mai puțin clare. Un studiu recent a arătat că vegetarienii și veganii consumă mai multe alimente ultraprocesate, în comparație cu cei care mănâncă carne, și că preferă alimentele nesănătoase pe bază de plante, față de alternative mai sănătoase. Studiul nu a examinat efectele pe termen lung asupra sănătății ale unui astfel de model alimentar.