Extinderea spațiului Schengen constituie după iulie 2022 una din prioritățile președinției cehe a Consiliului Europei. Încă din luna mai, Comisia Europeană ceruse deja Consiliului să formuleze „decizii privind aderarea formală a Croației, respectiv României și Bulgariei”.

La momentul respectiv nu exista nicio obiecție din partea Austriei. Abia cu puțin timp înainte de binecuvântarea oficială la nivel politic a comunicat Austria că va face uz de veto, mai întâi în cazul tuturor, apoi doar în cazul României și al Bulgariei.

Cu toate acestea rapoartele repetate ale Comisiei confirmă că toate cele trei țări îndeplinesc condițiile necesare pentru aderare, așa cum constataseră și misiunile de experți la fața locului; de asemenea era pozitivă și poziția Parlamentului European.

Adresa corectă de atac nu ar trebui să fie România și Bulgaria

Cu toate acestea, cancelarul federal al Austriei pare să identifice „o rută prin Balcanii de Est” și să califice sistemul Schengen drept unul disfuncțional. Ultimul raport al Frontex nu pomenește de acest aspect, precizează însă că ruta din Balcanii de Vest constituie, la fel ca și înainte, ruta cea mai activă a migranților spre UE.

Printre migrații proaspăt sosiți în căutare de protecție se află în număr mare cei ce au primit azil în Grecia și care se îndreaptă acum spre partea nordică a UE. Explicația acestei evoluții stă în modificările legislației elene care anulează pentru cei cu drept de azil atât spațiul de locuit cât și aprovizionarea cu alimente, ceea ce conduce în cazul multora la probleme ale existenței și se află în contradicție clară cu directivele de a intra în UE.

Până acum UE a acceptat aceste încălcări de lege în tăcere și fără aplicarea unor sancțiuni, rezultatul fiind o continuare neregulată a drumului. În cazul în care se dorește împiedicarea acestei situații, adresa corectă de atac nu ar trebui să fie România și Bulgaria, ci o țară care face parte de multă vreme din spațiul Schengen, anume Grecia.

Solidaritatea este ceva unilateral

Însă și persoanele care caută protecție și se află de mai multe luni în țările din Balcanii de Vest în condiții cunoscute drept foarte proaste și opriți să meargă mai departe din cauza măsurilor anti-epidemie, iau drumul spre Vest. Adesea încearcă să treacă de frontiere, ceea ce duce la un număr ridicat de rețineri, deoarece taxa nu se plătește în funcție de persoană, ci de numărul încercărilor de trecere ilegală. (…)

În această situație se preferă mai degrabă înscenarea problemei migranților drept „o problemă legată de Schengen”, iar aici se vede din nou că evidența și drepturile legitime nu au nicio valoare când este vorba de interese temporare de politică internă. Sau că solidaritatea este ceva unilateral.

De exemplu, când România s-a descurcat excelent la frontiera cu Ucraina cu 2,8 milioane de refugiați; sau când Bulgaria și România s-au angajat pentru întărirea flancului estic împotriva amenințării ruse.

Ideea europeană există doar când te poți aștepta la solidaritate din partea tuturor membrilor UE, dar și din partea Austriei, se spune în articolul apărut în Die Presse.