Micii de porc sunt preferații tuturor și cu siguranță ei nu vor lipsi de pe grătar de 1 Mai. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a oferit mai multe detalii despre acest preparat iubit de români.
Care sunt cei mai buni mici?
Nu există 1 Mai fără un grătar și fără mici. Mulți spun că micii nu sunt buni pentru organism, însă medicul nutriționist Mihaela Bilic este de altă părere. Acesta a precizat că micii buni ar trebui să:
- să nu aibă prea mult usturoi
- să aibă puțină grăsime și bicarbonat
- să nu-ți provoace indigestie
- să un provoace arsuri la stomac
- și să nu-ți provoace un gust constat de mici pe gât
Medicul nutriționist spune că îți dai seama de cât de grași sunt micii doar atunci când îi pui pe grătar. În cazul în care aceștia se trag prea mult, atunci este clar că micii sunt plini de grăsime.
„Ce înseamnă mici buni? Să nu aibă gust puternic de usturoi, să fie cu puțină grăsime și bicarbonat, să nu cadă greu la digestie, să nu dea arsuri și nici să nu-ți rămână pe gât un gust de mici persistent. Cum vă dați seama că au prea multă grăsime? După cum se comportă la gătit: dacă scad prea tare ca volum, adică “se topesc”, nu e semn bun”, spune Mihaela Bilic.
Porția corectă de mici
Medicul nutriționist a mai spus că porția corectă de mici pe care un om îi poate consuma variază între 2 și 6.
De asemenea, nivelul caloric pe care îl au micii sunt între 220-260/100 de grame. Nu în ultimul rând, aceasta spune că micii de porc sunt mai dietetici.
„Cât despre calorii, variază între 220-260cal/100g, iar micii de porc sunt mai dietetici. Porția corectă variază între 2 și 6 bucăți…fiecare după cât îl ține cureaua!”, încheie Mihaela Bilic mesajul.
Când au apărut pentru prima dată micii în România?
Originea micilor este neclară, însă una dintre cele mai răspândite povești este că acest preparat a apărut într-un moment de criză.
Mai exact, se povestește că un proprietar de cârciumă din București, numit Iordache Ionescu, care avea o rețetă de cârnați foarte apreciată de clienți, a rămas într-o zi fără mațele de oaie în care obișnuia să umple compoziția de carne și a hotărât să o pună direct pe grătarul încins.
Potrivit unor istorici, pentru o lungă perioadă de timp, acest preparat a fost denumit „găluște fripte”.
În ceea ce privește numele „mititei”, una dintre legende spune că acesta ar fi fost atribuit unui deputat numit Vasile Boerescu, care a mers la Restaurantul Capșa din București pentru a sărbători proclamarea independenței României în 1877.