Acum trei decenii, pe 4 septembrie 1990, premierul Petre Roman a semnat hotărârea de guvern privind numire a lui Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României.
Într-o discuţie cu ZF, Eugen Dijmărescu, ministrul economiei şi finanţelor în guvernul Roman, a declarat că el l-a propus pe Mugur Isărescu guvernator al BNR. Iar Adrian Severin, ministrul reformei în acelaşi guvern în anii ‘90, a spus că el l-a instalat pe Mugur Isărescu la BNR, scrie zf.ro.

Ulterior, a fost reconfirmat în funcţie la 31 iulie 1991, iar mandatul său de guvernator a fost reînnoit la 16 decembrie 1998, de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, fiind reales, apoi, la 28 septembrie 2004 şi la 8 octombrie 2009. La 16 iunie 2014, Plenul reunit al Parlamentului l-a validat pentru un nou mandat în funcţia de guvernator al BNR.

În iulie 2009, Mugur Isărescu, a fost desemnat de World Record Academy drept cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale pentru cei 19 ani, însumaţi atunci, în funcţia de guvernator al BNR. ”Din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a coordonat politica economică a României din 1990”, nota World Record Academy în articolul dedicat acestui record. ”Mulţi atribuie echipei lui Isărescu de la Banca Naţională salvarea economiei României de la un colaps, majorând rezervele de aur şi în euro dincolo de necesităţi, reducând inflaţia la valori cu o singură cifră şi introducând leul nou”, mai preciza articolul citat.

Isărescu ştie cum să joace

Recunoaşterea sa internaţională a fost confirmată în cartea ”Dracula Is Dead (How Romanians Survived Communism, Ended It, and Emerged since 1989 as the New Italy)”, publicată în 2009 de Jim Rosapepe, fost ambasador al SUA în România, în perioada 1998 – 2001, şi soţia sa, jurnalista Sheilah Kast. ”Cunoaşterea desăvârşită a politicilor interne reprezintă o abilitate indispensabilă pentru un guvernator de bancă centrală. Isărescu ştie cum să joace, lucru dovedit de una dintre cele mai îndelungate conduceri în fruntea unei bănci centrale din lume. (…) Pentru că îşi păstrează o prezenţă modestă pe scena publică şi nu pare să-şi urmărească propriile interese, Isărescu reuşeşte să construiască încrederea în relaţia cu oamenii cu care are de-a face”, evidenţiază lucrarea, care îi dedică mai multe pasaje guvernatorului BNR.

Cine erau părinții lui

Guvernatorul Băncii Naţionale a României şi academicianul Mugur Constantin Isărescu s-a născut la 1 august 1949, la Drăgăşani, judeţul Vâlcea. ”Mama nu era bogată. (…) Provenea din clasa de mijloc, dintr-o familie de mici proprietari de terenuri. Tatăl mamei era preot. Tata era ţăran din clasa de mijloc”, a povestit Mugur Isărescu, citat în capitolul ”The Bishop of finance” din lucrarea amintită.

Ce a făcut înainte de 1989

Este licenţiat al Academiei de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Comerţ, specializarea Comerţ Exterior (1971); doctor în economie (1989). A fost cercetător principal şi şef de departament la Institutul de Economie Mondială – Bucureşti (1971- februarie 1990). Asistent universitar la ASE Bucureşti (1975-1989), profesor la Universitatea de Vest din Timişoara (1994-1996), profesor la ASE Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, din 1996.

A obţinut titlul de Doctor în ştiinţe economice cu teza ”Tendinţe în politica guvernamentală a cursurilor de schimb pe plan internaţional şi incidenţa lor asupra relaţiilor economice externe ale României”, coordonator ştiinţific prof. dr. Costin Kiriţescu, susţinută la Academia de Studii Economice Bucureşti (1989).

În februarie 1990, a intrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe fiind numit secretar II la Ambasada României din Washington (martie-septembrie 1990), cu misiunea de a întreţine relaţiile cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Membru al Clubului de la Roma

A fost desemnat guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional; viceguvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; director al Institutului de Economie Mondială ”Costin Murgescu” din Bucureşti al Academiei Române; vicepreşedinte al Clubului guvernatorilor băncilor centrale din zona Balcani, zona Mării Negre şi Asia Centrală (1998-2002); preşedinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Zona Marii Negre, Balcani şi Asia Centrală (2003-2004).

Este membru al Clubului de la Roma şi preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma; membru al Comisiei Trilaterale, preşedinte al Asociaţiei Române de Şah; membru fondator al Societăţii Economice Române (SOREC); vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România – AGER; vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI); membru al Societăţii Numismatice Române; membru în Consiliul Consultativ al Biroului Regional pentru Europa şi CSI din cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Totodată, deţine şi poziţiile de vicepreşedinte al Comitetului interministerial pentru trecerea la euro, preşedinte al Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară, preşedinte al Secţiei de Economie, Sociologie şi Ştiinţe Juridice a Academiei Române (2006).

A fost prim-ministru al României (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000).

A candidat, ca independent, la alegerile prezidenţiale din 26 noiembrie 2000 (primul tur de scrutin), clasându-se pe al patrulea loc, cu 9,54% din voturi, după Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor şi Theodor Stolojan.

foto: INQUAM PHOTOS, Octav Ganea