După cum arată un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) realizat la sfârșitul anului trecut, până de curând, majoritatea europenilor credeau că orice viitor "război rece" va naște o altă confruntare între Statele Unite și Rusia sau China.
Europenii ar fi fost mai degrabă spectatori decât participanți la acest conflict. Într-adevăr, atunci când a început acumularea de trupe rusești la granița cu Ucraina, s-a speculat mult în mass-media că europenilor nu le-ar păsa cu adevărat de această criză.
Cel mai recent sondaj al ECFR arată că această presupunere a fost greșită. Este probabil adevărat că mai mulți europeni încă văd Ucraina ca fiind mare și haotică decât mică și eroică. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei sunt de acord că Ucraina ar trebui apărată. Întrebarea este: cine ar trebui să intervină?
În aproape toate țările intervievate, majoritatea respondenților consideră că NATO este organizația cea mai bine poziționată pentru a apăra Ucraina. În mod remarcabil, excepție face Polonia, unde un număr ceva mai mare de persoane văd UE în acest rol.
Poate că nu este surprinzător faptul că amenințarea unei invazii rusești a reînviat Occidentul din epoca războiului rece. Dar, în mod intrigant, a contestat și percepția populară conform căreia, atunci când vine vorba de securitate, est-europenii sunt gata să respingă UE deoarece consideră că SUA sunt singurul lor partener de încredere.
De fapt, în toate țările intervievate, cu excepția Germaniei, majoritatea oamenilor cred că atât NATO, cât și UE ar trebui să răspundă la agresiunea rusă.
Păreri împărțite în ceea ce privește apartenența la NATO
Este adevărat că europenii au opinii diferite cu privire la persoanele în care au încredere pentru a le proteja interesele în cazul unei noi invazii rusești în Ucraina. Respondenții din Polonia, Germania, România și Italia au încredere în primul rând în NATO pentru a face acest lucru, în timp ce cei din Franța, Suedia și Finlanda au încredere mai ales în UE.
Suedia și Finlanda sunt singurele țări intervievate care nu fac parte din NATO, dar, după cum arată sondajul ECFR, în niciunul dintre cele două state nu există un consens public cu privire la oportunitatea aderării la alianță. În Suedia, 30% dintre respondenți sunt bucuroși că țara lor nu este membră a NATO și 33% spun că este un lucru rău; în Finlanda, aceste cifre sunt de 35% și, respectiv, 25%.
Dar UE nu este cu adevărat divizată în modul maniheist pe care mulți îl presupun – între cei care au încredere în NATO și cei care au încredere în UE. Mai mult de 60% dintre polonezi, români și italieni au încredere în UE pentru a proteja interesele cetățenilor UE în cazul în care Rusia invadează Ucraina. În mod similar, majoritatea suedezilor și finlandezilor au încredere în NATO pe acest front, nu doar în UE.
În același timp, respondenții francezi și germani au cea mai mică încredere dintre toate grupările naționale în capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.
În timp ce majoritatea europenilor consideră că Ucraina trebuie apărată, există diferențe majore între ei în ceea ce privește modul în care se poate face acest lucru. În timp ce 65% dintre polonezi cred că Polonia ar trebui să ia apărarea Ucrainei, opinia predominantă în rândul respondenților din Finlanda, Italia și Germania este că propriile lor țări nu ar trebui să facă acest lucru.
Dar, chiar și în Polonia, mai mulți respondenți consideră că principalii apărători ai Ucrainei sunt UE (80%) și NATO (79%) decât cei care își văd țara în acest fel.
Acest lucru ar putea indica faptul că, pentru majoritatea europenilor, apărarea Ucrainei înseamnă mai degrabă apărarea ordinii europene de securitate de după războiul rece, decât pur și simplu luarea unei părți în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Prin urmare, ei se așteaptă ca atât NATO, cât și UE să acționeze.
Germanii din prima linie
Sondajul arată, de asemenea, că, deși majoritatea europenilor au în continuare încredere în NATO pentru a apăra Europa, NATO nu mai este doar un alt nume pentru Statele Unite. Europenii au mai multă încredere în NATO pentru a le proteja interesele decât au încredere în SUA pentru a face acest lucru. Acest lucru poate reflecta faptul că aceștia consideră din ce în ce mai mult că SUA sunt doar o putere europeană cu jumătate de normă, așa cum au observat acești autori într-un document anterior al ECFR.
În toate țările intervievate, cu excepția Poloniei și României, mai mulți respondenți consideră că Germania este într-o poziție mai bună decât SUA pentru a proteja interesele cetățenilor UE în cazul în care Rusia invadează din nou Ucraina.
Sondajul ECFR dovedește, de asemenea, ce înseamnă de fapt Brexit. În ciuda mediatizării solidarității dintre Londra și Kiev, foarte puțini cetățeni de oriunde din Europa văd un rol important pentru Regatul Unit. Doar în Polonia (66%) și Suedia (52%) majoritatea respondenților cred că Regatul Unit ar trebui să ia apărarea Ucrainei.
Diferențele politice din cadrul țărilor intervievate pot fi chiar mai izbitoare decât cele dintre ele.
În Germania, contrar stereotipurilor, susținătorii partidelor de centru-stânga aflate la guvernare, mai degrabă decât cei ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU), sunt cei care își exprimă cea mai mare disponibilitate de a apăra Ucraina. Majoritatea susținătorilor actuali ai verzilor și mai mulți alegători ai Partidului Social-Democrat doresc ca Germania să apere Ucraina. În rândul celor care votează pentru CDU, un număr marginal mai mare de respondenți nu doresc ca Germania să apere Ucraina decât doresc ca aceasta să facă acest lucru.
În Franța, susținătorii președintelui Emmanuel Macron și ai contracandidatei sale de centru-dreapta, Valérie Pécresse, doresc ca Franța să apere Ucraina. Dar spre deosebire de Germania, unde majoritatea celor care votează pentru cel mai mare partid de extremă-dreapta (Alternativa pentru Germania) nu doresc ca țara lor să facă acest lucru – susținătorii liderilor naționaliști Marine Le Pen și Eric Zemmour au păreri împărțite când vine vorba de această temă.
Ucraina apărată de Italieni?
Acesta este, de asemenea, cazul susținătorilor tuturor partidelor majore din Italia – care este în general percepută ca fiind unul dintre statele membre ale UE cele mai simpatizante față de Rusia. Cei care votează pentru Partidul Democrat sunt cei mai dornici (55%) să vadă că țara lor vine în apărarea Ucrainei – dar 40% dintre susținătorii acestui partid au o opinie opusă. În mod similar, în timp ce 54% dintre cei care votează pentru Frații Italiei, de extremă dreapta, spun că țara lor nu ar trebui să apere Ucraina, 37% spun că ar trebui să o facă. Interesant este că susținătorii Ligii de extremă dreapta a lui Matteo Salvini sunt la fel de divizați în această privință.
În Polonia, o mare majoritate a susținătorilor tuturor partidelor doresc ca Polonia să apere Ucraina. Cu toate acestea, atunci când au fost întrebați în cine au încredere pentru a proteja interesele cetățenilor UE în cazul invaziei rusești în Ucraina, cei din componența partidului ”Lege și Justiție” sunt singura grupare în care majoritatea oamenilor au încredere în guvernul polonez pentru a face acest lucru, lucru reflectă polarizarea politică a țării.
Același conflict, temeri diferite
„Amintiți-vă ce v-a făcut Kremlinul data trecută” este fraza care rezumă cel mai bine temerile europenilor cu privire la un conflict între Occident și Rusia. Acest lucru este valabil pentru cele mai mari îngrijorări ale lor în materie de securitate cu privire la perspectiva unei noi invazii rusești în Ucraina.
Respondenții din Polonia sunt cei mai îngrijorați nu doar de o acțiune militară rusă împotriva propriei lor țări, ci și, în egală măsură, de modul în care conflictul ar putea determina ucrainenii să părăsească Ucraina – o preocupare probabil accentuată de criza migrației de la granița dintre Polonia și Belarus. Germanii, finlandezii, românii și italienii se tem în primul rând de faptul că Rusia le va întrerupe aprovizionarea cu energie.
Pentru români, o amenințare la fel de importantă se referă la o încetinire economică, reflectând probabil situația economică instabilă din punct de vedere istoric a țării. Între timp, cetățenii francezi și suedezii sunt cel mai mult îngrijorați de atacurile cibernetice – probabil din cauza încercărilor recente ale Moscovei de a interveni în alegerile lor.
Așadar, există diferențe naționale în ceea ce privește aceste probleme-cheie. Dar, în general, europenii consideră că dependența energetică este cea mai importantă provocare comună în relația cu Rusia: majoritățile din toate țările intervievate, cu excepția Suediei (47%), afirmă că aceasta reprezintă o amenințare majoră.
