De ce parada de Ziua Victoriei nu a putut masca dezastrul rusesc din Ucraina

Și, astfel, privat de oportunitatea de a-și declara victoria în Ucraina, Putin a repetat în discursul său din Piața Roșie o versiune a diatribei împotriva NATO și a Occidentului, potrivit The Conversation.

Dar acceptarea înfrângerii de către Moscova a început cu mult înainte. Nereușind să cucerească Kievul și să forțeze capitularea Ucrainei în primele săptămâni de invazie, Moscova a anunțat obiective ceva mai modeste, deși nu neapărat mai realizabile, pentru a doua etapă a agresiunii împotriva Ucrainei.

În cursul acestei noi etape a războiului, Rusia speră să preia controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei, inclusiv asupra Odesei, și să consolideze un coridor către regiunea separatistă din R. Moldova, Transnistria.

Reeditarea proiectului Novorossiya?

Acest lucru amintește de proiectul Novorossiya, lansat de Kremlin pentru scurt timp, în 2014 pentru a justifica pretențiile teritoriale ale Rusiei asupra sudului Ucrainei și Crimeei. Proiectul urmărea crearea unui protectorat rus în opt provincii ucrainene, dintre care șase se aflau pe coasta Mării Negre. Și se baza pe afirmația dubioasă din punct de vedere istoric că aceste zone, cucerite de Imperiul Rus țarist în mai multe războaie din secolul al XVIII-lea, cu Imperiul Otoman, au fost dintotdeauna ale Rusiei și, prin urmare, ar trebui să facă parte din Rusia modernă.

Până acum, s-au înregistrat puține progrese în acest sens. Rusia a obținut câteva câștiguri teritoriale inițiale la nord de Lugansk, dar a fost împinsă înapoi în jurul Harkovului. Rusia a capturat mare parte din regiunea Herson, dar a trebuit să renunțe la planurile pentru un referendum, programat inițial pentru 27 aprilie, și se luptă să introducă rubla. De asemenea, aproximativ jumătate din regiunea Zaporojie, inclusiv capitala, rămâne în mâinile ucrainenilor. Kremlinul nu a reușit să cucerească tot Mariupolul, unde apărătorii ucraineni sabotează eforturile rusești pe fondul unei catastrofe umanitare.

De la ofensă la apărare?

Dar câștigurile aproape nesemnificative ale Rusiei au avut un cost semnificativ în ceea ce privește personalul și echipamentele, ambele fiind din ce în ce mai greu de înlocuit din cauza lipsei de trupe disponibile pregătite pentru luptă și a sancțiunilor, care fac ca repararea echipamentelor să fie mai dificilă.

Eforturile de apărare extrem de hotărâte ale Ucrainei, susținute de ajutorul militar occidental concomitent cu creșterea presiunii economice asupra Moscovei, ridică întrebarea cât timp va mai investi Rusia într-o agresiune nejustificată. În această operațiune din ce în ce mai greu de susținut și lipsită de orice semn de progres tangibil. De aceea, un război de uzură devine din ce în ce mai probabil. Pe măsură ce Rusia „trece” la apărare, își va consolida toate teritoriile pe care le deține și, într-o inversare a situației actuale, Ucrainei îi va fi foarte greu să împingă forțele ruse mult mai departe.

Negocieri la orizont

Între timp, aliații occidentali ai Ucrainei au avansat obiective de război din ce în ce mai ambițioase. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, spune că Rusia ar trebui să fie slăbită „în măsura în care nu poate face genul de lucruri pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei”. Iar ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut ca Rusia să fie alungată definitiv din Ucraina.

Întrucât o situație „fără război, fără pace” poate fi similară cu ceea ce s-a întâmplat în 2014-2015, Occidentul trebuie să-și amintească de nefastul Acord de la Minsk, din februarie 2015. Noile negocieri cu Rusia nu ar trebui să implice nicio concesie care să legitimeze agresiunea lui Putin. Moscova trebuie să eșueze complet în Ucraina și astfel să fie descurajată pentru acțiuni viitoare. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, negocierile trebuie să aibă loc și nici să nu înceapă atâta timp cât una din părți mai crede că poate câștiga pe câmpul de luptă.