Preşedintele rus Vladimir Putin nu va folosi armele nucleare tactice împotriva Ucrainei, dar ar putea s-o facă împotriva unei ţări membre a NATO, de exemplu, Polonia, a opinat jurnalistul bulgar Christo Grozev, directorul executiv al grupului media internaţional de investigaţii Bellingcat, într-un interviu acordat miercuri seara publicaţiei ucrainene online Gordon.ua, potrivit Agerpres.

Ce țări ar fi vizate de arme tactice nucleare?

„Cred că nu poate face acest lucru în Ucraina. Pentru că nimeni din Rusia nu va înţelege sau justifica aşa ceva. Mai mult, dacă el vrea să aibă sub control acest teritoriu, atunci nu are nevoie de asta. Mă tem că este gata să folosească arme tactice nucleare împotriva ţărilor care ajută Ucraina, inclusiv ţări membre NATO”, a declarat Christo Grozev în interviul acordat redactorului şef al publicaţiei citate, Alesia Baţman.

„Îmi este într-adevăr teamă că el s-ar putea răzbuna pe Polonia … Asta se încadrează în profilul său psihologic”, a spus Grozev care – într-un interviu anterior pentru jurnalista rusă Iulia Latînina – susţinuse că a primit informaţii despre posibilitatea ca Putin să utilizeze armele nucleare tactice încă înaintea declanşării războiului în Ucraina de la o sursă cu conexiuni la Kremlin.

Întrebat cât de realistă este o astfel de posibilitate, directorul executiv al Bellingcat a răspuns: „Ei bine, mulţi dintre apropiaţii lui Putin consideră posibilă” o astfel de variantă.

Potrivit experţilor, armele nucleare tactice sunt mai mici decât cele denumite arme nucleare strategice, fiind utilizate pentru lovituri de mică anvergură sau atacuri pe câmpurile de luptă, fără a avea scopul să provoace distrugeri pe scară largă.

Putin nu primește toate datele despre războiul din Ucraina

Referitor la conflictul propriu-zis din Ucraina, Christo Grozev a dezvăluit, citând propriile surse de la Moscova, că preşedintele rus a fost extrem de furios când a aflat că armata rusă a folosit nu una, ci mai multe rachete costisitoare în tirurile asupra oraşului ucrainean Viniţa, la 6 martie.

Putin este ţinut în izolare informaţională şi nu i se oferă toate datele despre războiul din Ucraina, crede Grozev.

Jurnalistul a precizat că preşedintelui rus îi este furnizată totuşi o parte din informaţii întrucât desfăşurarea războiului este asociată cu cheltuieli uriaşe pe care şeful statului trebuie să le aprobe şi să ia „decizii privind modul de distribuire în continuare a echipamentelor şi muniţiilor”.

„De exemplu, în urmă cu câteva zile, când armata rusă a lansat rachete foarte costisitoare, opt rachete, la Viniţa, atunci, potrivit unor surse de încredere, acest lucru i-a fost raportat lui Putin. Pentru că sunt costuri uriaşe”, a spus Grozev.

Putin şi-ar fi ieşit din fire: „De ce a fost necesar să consumăm opt rachete pe un obiectiv fără importanţă strategică, când mai avem nu mai mult de 200-300 de astfel de rachete?”

Când se va termina războiul din Ucraina?

Rusia ar fi folosit rachete de croazieră Kalibr pentru a ataca aeroportul din oraşul Viniţa, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-vest de Kiev, conform media ucrainene, care se bazează pe înregistrări video făcute de martori oculari.

Rusia va încerca „să îngheţe” războiul declanşat în Ucraina, a apreciat Grozev, citat de Ukrinform.

„Mi-e teamă că va exista o perioadă în care nu va fi clar dacă războiul s-a încheiat sau nu, dar nu va mai fi vărsare de sânge. Cred că ne apropiem de asta, este o chestiune de o săptămână sau 10 zile. Poziţia Rusiei slăbeşte şi ei înţeleg aceasta. Va fi mai profitabil pentru Moscova să nu spună că războiul s-a terminat pentru că va trebui atunci să recunoască faptul că l-a pierdut, ci să-l oprească într-o anumită etapă în care să-l îngheţe”, consideră el.

Potrivit lui, Rusia va pune capăt războiului în Ucraina doar în cazul unei schimbări de regim la Kiev, când o nouă elită politică va ajunge la putere.

La 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat începerea unei „operaţiuni speciale militare” în Ucraina. De atunci, trupele ruse bombardează şi distrug infrastructuri critice, efectuând bombardamente masive asupra zonelor rezidenţiale din oraşe şi sate ucrainene cu artilerie, lansatoare de rachete multiple şi rachete balistice.

În a patra zi a invaziei Rusiei în Ucraina, Vladimir Putin a anunţat plasarea în stare de alertă a „forţei de descurajare” a armatei ruse, care cuprinde şi o componentă nucleară, motivând că principalele ţări NATO au făcut „declaraţii agresive” la adresa Moscovei, potrivit TASS.

Forţele de descurajare ruse sunt un ansamblu de unităţi al căror scop este de a descuraja un atac împotriva Rusiei, „inclusiv în cazul unui război care implică utilizarea armelor nucleare”, conform Ministerului Apărării rus.