Vineri, 26 ianuarie, a avut loc un nou podcast marca „Evenimentul Istoric”. De această dată, jurnalistul Dan Andronic a discutat cu istoricul Alex Mihai Stoenescu despre loviturile de stat din România și începutul domniei Principelui Carol I.
Începutul domniei Principelui Carol I în România a fost un moment definitoriu pentru formarea statului modern român. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866, liderii politici români au căutat un nou suveran care să fie acceptabil pentru marile puteri ale Europei și care să poată consolida statul român.
Începutul domniei lui Carol I, un moment crucial
Alegerea lor a căzut pe Karl de Hohenzollern-Sigmaringen, un prinț german din familia Hohenzollern. Carol a sosit în România pe 10 mai 1866 și a fost proclamat domnitor al României sub numele de Carol I.
Acesta a fost un moment crucial. A marcat începutul unei perioade de modernizare și dezvoltare pentru România. Printre primele acțiuni ale lui Carol I a fost adoptarea unei noi constituții în 1866, cunoscută sub numele de Constituția de la 1866. Aceasta a pus bazele unei monarhii constituționale și a statului de drept.
Jurnalistul Dan Andronic a discutat cu istoricul Alex Mihai Stoenescu despre acest subiect și nu numai. Cei doi au continuat seria dedicată loviturilor de stat din România cu un nou episod, publicat pe canalul de YouTube „HAI România”.
S-a confruntat cu mai multe forme de agitație
În primul rând, istoricul a explicat că începutul domniei lui Carol a fost marcată de mai multe forme de agitație.
„În perioada lui Carol I, au existat tot felul de forme electorale, existau colegiile 1, 2 și 3. Colegiul 3 era al țăranilor. Prin urmare, nu putem vorbi despre niște țărani inconștienți. Au avut loc tot felul de alegeri locale, în această perioadă. Nu vorbim de un țăran care habar n-avea că s-a schimbat statul.
Nu vorbim de mișcări spontane. Ăsta-i și motivul pentru care mare parte din incidente, din agitațiile respective, au fost provocate. Nu au fost revolte spontane, ci provocate pe anumite subiecte. Pentru a înțelege cu ce s-a confruntat prințul Carol în momentul în care a fost urcat pe tronul României, ca urmare a unui plebiscit care arată și bazinul electoral al țării… Erau aproximativ 700.000 de alegători, la o populație de aproximativ 45 milioane de oameni. Au fost 685.969 de voturi pentru urcarea lui Carol pe tron.
Ceea ce noi numim incorect curentul antidinastic era totuși foarte minoritar și era și compozit. Se compunea din alternativa domnitorului latin, nu german sau alternativa cu un prinț rus, din familia rusă. Exista puternic, într-adevăr, curentul republican mai ales în sud, în Muntenia.
Atunci, Carol s-a confruntat cu aceste forme de agitație, la care noi trebuie să adăugăm o imagine generală a societății românești. Noi avem de-a face atunci cu o societate feudală, cu țărani care abia fuseseră eliberați din robie prin tot felul de legi date de Cuza. Au fost expresia acelei imagini istorice a formei fără fond. S-au dat legi, a existat o formă de modernizare, dar pe fond modernizarea nu s-a produs. Mai mult decât atât, modernizarea a provocat o reacție a societății”, a relatat istoricul Alex Mihai Stoenescu.
Întreaga ediție a podcastului poate fi vizualizată AICI.