Pensiile de serviciu sunt acele venituri lunare care se acordă unui anumit grup de pensionari, cum ar fi foști angajați din domeniul militar, magistrați, angajați ai serviciilor de informații, polițiști și diplomați.
Pensiile speciale au fost introduse, inițial, la finalul anului 1990 și erau destinate doar magistraților. Sistemul s-a extins, astfel încât au început să beneficieze de pensii speciale și alte categorii profesionale.
Deși au fost concepute ca o modalitate de a recompensa anumiți magistrații pentru serviciile și riscurile asumate în cadrul carierei lor, aceste pensii speciale au ajuns să fie extinse la angajații din alte domenii.
Pensiile speciale acordate unor anumite categorii profesionale – precum militarii, judecătorii, procurorii, polițiștii sau diplomații – se bazează de obicei pe o contribuție mai mare din partea angajatului și a angajatorului și pe criterii specifice de vechime, grad, rang sau alte criterii.
În România, sunt 9 legi speciale care reglementează pensiile speciale. Aceste legi prevăd că persoanele care beneficiază de pensii speciale vor primi o pensie mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii, care este calculată pe baza salariului mediu brut pe economie.
Nicolae Ciucă: Pensiile militare nu sunt speciale
Casa Națională de Pensii a precizat că 732 de parlamentari au primit pensie specială în luna iulie 2022, pensia medie fiind de 4.930 de lei.
Printre privilegiați se numără și foști membri ai personalului aeronautic navigant din aviație, angajați ai Curții de Conturi și personal auxiliar al instanțelor și Parchetelor.
Datele furnizate de Casa de Pensii nu includ pensiile militare, acestea nefiind gestionate de instituție.
Premierul Nicolae Ciucă a spus că pensiile militare nu sunt pensii speciale. De precizat este faptul că o decizie a Comisiei Europeană a cerut ca pensiile militare ale polițiștilor și militarilor să fie incluse în pensiile speciale și să fie taxate.
Valoarea unei pensii speciale nu depinde de contribuțiile plătite de salariat pe timpul activității, la fel ca în cazul celorlalte pensii. Ele nu sunt bazate pe contributivitate.
Potrivit Casei Naționale de Pensii, în martie 2023 erau 10.222 de persoane care beneficiau de pensii speciale. Dintre aceștia, cei mai mulți erau procurori și judecători, 5.174, urmați de personalul auxiliar al instanțelor judecătorești – 1.655 și personalul aeronautic civil – 1379.
Pensiile acestora sunt formate din contribuția la Bugetul Asigurărilor Sociale și o parte suportată din Bugetul de Stat.
De exemplu, în martie 2023, pensia medie de serviciu a unui procuror și judecător era de 21.509 de lei, din care 20.209 lei era suportat din bugetul de stat.
Inclusiv foștii securiști beneficiază de pensii speciale
Pe lista celor care beneficiază de pensii speciali se numără militarii, magistrații, foștii ofițeri de informații, foștii angajați ai fostei Securități, parlamentarii și diplomații.
Oamenii care au lucrat pentru sistem se bucură de pensii imense. În martie 2023, Senatul a votat noul proiect privind pensiile speciale, cu câteva prevederi importante: cumulul a mai multor pensii speciale se interzice, se interzice ca pensia să fie mai mare decât venitul net din perioada de activitate, se introduce o impozitare progresivă ( 15% peste ce depășește salariul mediu brut) și scade baza de calcul pentru militari și polițiști, eliminându-se cinci sporuri.
Noul proiect a fost votat de Senat, însă nu respectă în totalitate punctele asumate de România în PNRR. Pensiile speciale trebuie reformate, a fost o condiție asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Votul final se va da în Camera Deputaților, însă România avea termen până la finalul lunii martie să termine reforma pensiilor. Deși s-a votat la Senat, această formă de încercare a unei reforme nu este acceptată de Comisia Europeană. Motivul este că se fac prea puține economii la buget și pensiile speciale nu sunt suficient reduse.