În această poveste sunt implicate dou persoane, Eugen Mihăescu, devenit un apreciat scriitor de memorialistică,c are a publicat în perioada comunismului sute de lucrări grafice cu conținut politic în presa internațională, iar după revoluție a fost ambasador al României la UNESCO și Victor Voicu, generalul maior, fost președinte al Consiliului ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului și al Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare al MApN, farmacist și om de afaceri milionar, totodată șeful catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie a UMF „Carol Davila”, scrie Evz.ro.

În ceea ce privește  acuzele academicianului Eugen Mihăescu, generalul Victor Voicu a transmis Consiliului de Onoare al Academiei, la începutul anului, un punct de vedere care a fost publicat și de Evz:

„Se impune a menționa că acele critici care privesc incompatibilitatea membrilor sunt în mod vădit eronate, având în vedere că aceste aspecte nu sunt tranșate în mod definitiv de instanțele judecătorești, cu atât mai mult cu cât urmează ca mijloace de probă pertinente și concludente să fie administrate de către instanțele judecătorești, în sensul combaterii unor acuzații neconforme cu realitatea”.

Rezultatul oficial care ne-a parvenit de la ANI este incontestabil însă, și demonstrează că Academia Română are un vicepreședinte incompatibil, aflat ilegal în funcție, care-și induce în eroare – ca să nu zicem că își minte – proprii colegi.

„Raportul de evaluare privind constatarea conflictului de interese în materie administrativă a rămas definitiv şi irevocabil prin Decizia nr. 1039/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție” din 12.03.2018, transmite ANI.

Raportul concret?

Mai exact, potrivit ANI, „Perioada în care Voicu Victor se află în interdicția de a exercita o funcție sau o demnitate publică, conform dispozițiilor art. 25, alin.(2) din Legea nr. 176/2010 este 12.03.2018 – 12.03.2021”. Adică până în martie anul viitor. Interdicția se afla deja în vigoare de o lună la data la care Victor Voicu a devenit vicepreședinte al Academiei, pe 20 aprilie 2018.

Statul de funcții al Aparatului propriu al Academiei Române, document disponibil pe site-ul Academiei și reprodus de Evz.ro, indică în mod clar că funcția sa este asimilată aceleia de demnitate publică. De asemenea, Legea 153/2017 include la fel de clar la Funcțiile de demnitate publică (Anexa IX, Punctul B), cu privire la coeficenții corespunzători indemnizațiilor acestor persoane, și „funcția de demnitate publică” a vicepreședintelui Academiei Române (cu un coeficent de 8 din 12, cât are președintele României).

„La ce folosește libertatea?”

În timpul crizei actuale cauzate de pandemia de coronavirus, academicianul-general a emis o serie de ipoteze cu privire la originile virusului ucigaș, ceea ce a determinat ziarul Libertatea să-i facă o radiografie jurnalistică, în care sunt expuse și mai multe afaceri ilegale care i-au sporit considerabil venitul lui Victor Voicu.

„În astfel de condiții armata are rol hotărâtor, de aceea se dau astfel de ordonanțe, pentru a unifica și disciplina comportamentul. Sigur că, în acest fel, libertatea individuală este știrbită, dar la ce folosește această libertate acum? Să te contaminezi?”, a spus generalul Voicu.

Răspunsul oficial al ANI 

 Evz.ro redă mai jos răspunsul oficial al Agenției Naționale de Integritate cu privire la Cazul Victor Voicu.

„Ca urmare a solicitărilor dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Agenția Națională de Integritate a adus la cunoştința opiniei publice, prin comunicatul de presă emis la data de 13 decembrie 2013, existența conflictului de interese de natură administrativă privind pe VOICU VICTOR întrucât, în perioada exercitării funcției de director în cadrul Centrului de Cercetări Științifice Medico-Militare al Ministerului Apărării Naționale, a semnat trei contracte de prestări servicii încheiate cu o societate comercială la care soția sa [JIQUIDI MARILENA] deținea calitatea de acționar și funcția de cenzor, având un interes personal de natură patrimonială ce a influențat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau.

Raportul de evaluare privind constatarea conflictului de interese în materie administrativă a rămas definitiv şi irevocabil prin Decizia nr. 1039/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La data rămânerii definitive a raportului de evaluare prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, VICTOR VOICU nu mai deținea funcția reținută în raportul de evaluare.

Perioada în care VOICU VICTOR se află în interdicția de a exercita o funcție sau o demnitate publică, conform dispozițiilor art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este 12.03.2018 – 12.03.2021.

De asemenea, prin comunicatul de presă emis la data de 18 februarie 2014, Agenția Națională de Integritate a informat opinia publică cu privire la constatarea indiciilor privind săvârşirea de către VOICU VICTOR a infracțiunilor de conflict de interese penal şi fals în declarații prevăzute de Codul penal în vigoare la momentul evaluării, sens în care ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, București.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE”.