Klaus Iohannis și modul în care a obținut două din cele șase imobile din Sibiu
În contextul reînvigorării scandalului legat de modul în care președintele României, Klaus Iohannis, a obținut două din cele șase imobile din Sibiu, se discută despre veniturile substanțiale din chirii pe care le-a încasat. Acestea i-au permis, după cum a declarat în campania din 2014, să facă alte achiziții imobiliare. Întrebarea care se pune acum este dacă și când autoritățile fiscale vor reuși să recupereze sumele de bani de la el.
Scandalul legat de modul în care președintele României, Klaus Iohannis, a obținut două din cele șase imobile din Sibiu continuă. Aceste imobile i-au adus chirii considerabile, care, conform propriilor declarații din campania electorală din 2014, i-au permis să facă alte achiziții imobiliare. Acum, se ridică întrebarea dacă și când autoritățile fiscale vor recupera banii de la el.
„Jurnalul” a analizat toate declarațiile de avere ale primarului Sibiului, Klaus Werner Iohannis, începând din 2004. Unele dintre aceste documente lipsesc atât din arhiva Primăriei Municipiului Sibiu, cât și de pe portalul Agenției Naționale de Integritate. Totuși, informații despre chiriile încasate sunt disponibile public și au fost prezentate de mai multe ori în presa locală și centrală.
În 2005 a declarat venituri din chirii de 35.702 lei
În 2005, Klaus Werner Iohannis, pe atunci primar al Sibiului, a declarat venituri din chirii de 35.702 lei, echivalente cu 9.903,5 euro la un curs de 3,6050 lei/euro. În 2006, veniturile au fost aceleași, iar la un curs de 3,566 lei/euro, suma a reprezentat 10.004,5 euro. În 2007, chiriile oficiale au rămas la 35.702 lei, ceea ce a însemnat 11.391,8 euro la un curs de 3,1340 lei/euro. În 2008, veniturile din chirii s-au ridicat din nou la 35.702 lei, echivalentul a 9.716,2 euro la un curs de 3,6745 lei/euro.
Conform declarației de avere din 2009, familia Iohannis a încasat chirii de 35.702 lei. La un curs de schimb de 4,2067 lei pentru un euro, această sumă se traduce în 8.486,9 euro.
În 2010, Klaus Iohannis a declarat venituri din chirii de 228.132 lei
Aceasta a însemnat 52.218,5 euro, la un curs de schimb de 4,3688 lei pentru un euro.
În 2011, veniturile din chirii au rămas la 228.132 lei, echivalente cu 53.879,7 euro, la un curs de 4,2341 lei pentru un euro.
În 2012, suma a fost aceeași, 228.132 lei, adică 51.272,5 euro, la un curs de 4,4494 lei pentru un euro.
În 2013, Klaus Iohannis a raportat din nou 228.132 lei, ceea ce a reprezentat 51.164,4 euro, la un curs de 4,4588 lei pentru un euro.
În ultimul său an ca primar, a declarat aceleași venituri din chirii, care s-au tradus în 52.001,8 euro, la un curs de 4,3870 lei pentru un euro.
În prima sa declarație de avere ca președinte, în 2015, a raportat din nou 228.132 lei, echivalentul a 50.996,3 euro, la un curs de 4,4735 lei pentru un euro.
În 2016, Iohannis a raportat venituri anuale din chirii de 119.920 lei
În 2016, Klaus Iohannis a raportat venituri anuale din chirii de 119.920 lei, echivalentul a 26.525,1 euro, la un curs de 4,5210 lei pentru un euro. În 2017, veniturile din chirii au scăzut la 38.034 lei, adică 8.352,9 euro, la un curs de 4,5539 lei pentru un euro.
În 2018, veniturile s-au îmbunătățit ușor, ajungând la 59.058 lei, sau 12.670,4 euro, la un curs de 4,6611 lei pentru un euro. În 2019, acestea au crescut la 71.658 lei, echivalând cu 15.133,4 euro, la un curs de 4,7351 lei.
În 2020, Iohannis a declarat venituri din chirii de 71.486 lei, adică 14.762,8 euro, la un curs de 4,8432 lei. În 2021, veniturile au fost de 57.589 lei, sau 11.682,2 euro, la un curs de 4,9267 lei. Anul 2022 a adus venituri de 82.082 lei, echivalente cu 16.591,6 euro, la un curs de 4,9454 lei.
Anul trecut, președintele a raportat venituri din chirii de 88.778 lei, adică 17.886,5 euro, la un curs de 4,9634 lei. În 2024, veniturile au fost de 79.970 lei, echivalentul a 16.067,6 euro, la un curs de 4,9771 lei.
Astfel, din 2004 până în 2024, Klaus și Carmen Iohannis au obținut venituri din chirii totalizând 2.215.877 lei, sau 500.708,6 euro, conform declarațiilor oficiale.
Această sumă de aproape jumătate de milion de euro este doar cea declarată în documentele menționate
În august 2015, publicația Rise Project a arătat că veniturile din chirii raportate de Klaus Iohannis erau mai mici decât cele prevăzute în contractele de închiriere ale familiei Iohannis.
Rise Project a identificat o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii declarate între 2005 și 2008 și sumele stipulate în contractele de închiriere. Aceste contracte au fost încheiate cu Raiffeisen Bank și Netex Production.
În urma acestor descoperiri, jurnaliștii au contactat Agenția Națională de Integritate (ANI). Aceasta a confirmat că a început o verificare a averii lui Klaus Iohannis în 2010, dar ancheta a fost suspendată în noiembrie 2014, odată cu validarea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Ordonanța nr. 260/P/2018 din 6 februarie 2020
O informație suplimentară relevantă referitoare la acest episod este detaliată în Ordonanța nr. 260/P/2018 din 6 februarie 2020, emisă de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul Ioan Șandru a analizat o plângere trimisă de site-ul „Lumea Justiției”. Potrivit documentului, „la solicitarea procurorului de caz, prin adresa nr. 44041/G/II/26.11.2018, Agenția Națională de Integritate – Inspecția de Integritate a comunicat că, la data de 1 octombrie 2009, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipiului Sibiu, Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat dispozițiile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și de interese”. În acel moment, a fost deschisă lucrarea nr. A/1218/II/2009.
Apoi, „ca urmare a deciziei nr. 145/2010 a Curții Constituționale, potrivit căreia toate dispozițiile declarate neconstituționale din Legea nr. 144/2007 își încetează efectele juridice, activitatea de evaluare în această lucrare a fost închisă, în conformitate cu dispozițiile respectivei decizii”, se menționează în comunicarea ANI. Ulterior, agenția a precizat că „în conformitate cu dispozițiile articolului 34 din Legea nr. 176/2010, la data de 18 noiembrie 2010, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că primarul municipiului Sibiu, Iohannis Klaus Werner, a acumulat o avere ce depășește veniturile realizate și nu a respectat prevederile legale referitoare la completarea și depunerea declarațiilor de avere și interese”, inițiind o nouă lucrare, numărul 86906/A/II/2010.
Președintele nu a solicitat evaluarea averii sale, iar Parlamentul României nu a întreprins nicio acțiune în acest sens
În comunicarea citată de procuror, Agenția Națională de Integritate menționează că „în contextul alegerii lui Klaus Werner Iohannis în funcția de președinte al României, începând cu data de 21 noiembrie 2014, în lucrarea nr. 86906/A/II/2010 s-au aplicat dispozițiile articolului 25 din Legea nr. 115/1996, potrivit cărora «averea Președintelui României va putea fi cercetată numai după încetarea exercitării mandatului, iar pe durata acestuia, numai la cererea sa sau pe baza hotărârii Parlamentului României, adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor»”.
Este clar că nici președintele nu a solicitat evaluarea averii sale, iar Parlamentul României nu a întreprins nicio acțiune în acest sens din 2015 până în prezent. De asemenea, ANI a informat procurorul că, până la data redactării acestui răspuns, nu fusese elaborat niciun raport de evaluare referitor la respectarea regimului juridic al declarării averii de către Klaus Werner Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu și actual președinte al României.
Problemele vor începe după încheierea mandatului său de președinte
Pasajele din Ordonanța PÎCCJ, care citează un răspuns oficial al ANI, sugerează că problemele lui Klaus Iohannis vor începe după încheierea mandatului său de președinte. Conform legii, cercetarea averii se desfășoară prin Comisia de cercetare de pe lângă curțile de apel. Aceasta poate iniția acțiunea de control imediat după ce primește un raport de evaluare de la ANI.
Comisia decide, cu majoritate de voturi, în maxim trei luni de la sesizare. Hotărârile pot include trimiterea cauzei la curtea de apel, clasarea acesteia sau suspendarea controlului. Dacă se constată că bunurile au o proveniență nejustificată, cazul poate fi trimis la parchet.
Dacă se confirmă nejustificarea dobândirii bunurilor, curtea de apel poate decide confiscarea acestora sau obligarea persoanei la plata unei sume echivalente cu valoarea bunului.