În mai multe părți din Europa, data sfintei sărbători a Paștelui a început să capete conotații politice tot mai puternice. Care este adevărul privind diferențele legate de Paște?
Ceremonia Focului Sfânt care are loc în fiecare sâmbătă a Paștelui ortodox la Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim este probabil cel mai sfânt ritual creștin-ortodox.
Simbolizând învierea lui Cristos, tradiția datează cel puțin din 328 e.n. Se crede că din mormântul lui Cristos e emanată o lumină albastră care formează o coloană de foc, de la care sunt aprinse lumânări.
Diferențele legate de Paște
Focul Sfânt e folosit apoi pentru aprinderea lumânărilor clericilor și pelerinilor prezenți acolo. În ultima vreme în apropiere așteaptă o flotă de avioane, pregătite să transporte Focul Sfânt în țările ortodoxe ale lumii, unde e folosit la aprinderea lumânărilor milioanelor de credincioși care se strâng la miezul nopții pentru slujba de Paște.
Pentru mulți creștini ortodocși Focul Sfânt nu este doar simbolic: el coboară direct din rai. Scepticii, pe de altă parte, susțin că nu este decât o șmecherie ingenioasă. În 2005, în cursul unei demonstrații în direct la televiziunea greacă, Michael Kalopoulos, scriitor și istoric specializat în religii, a înmuiat trei lumânări în fosfor alb.
Respectivele lumânări s-au aprins spontan după aproximativ 20 de minute, mulțumită proprietăților de auto-combustie ale fosforului alb atunci când intră în contact cu aerul.
Miracol sau nu, Ceremonia Focului Sfânt constituie unul dintre motivele pentru care data Paștelui rareori coincide la catolici, protestanți și ortodocși (ultima oară s-a întâmplat în 2017, următoarea dată se va întâmpla în 2025).
Folosind calendarul gregorian creat de papa Grigore al XIII-lea, catolicii și protestanții sărbătoresc Paștele în prima duminică de după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, ceea ce-l plasează în intervalul 22 martie-25 aprilie.
Bisericile ortodoxe, pe de altă parte, continuă să folosească mai vechiul calendar iulian, instituit de Iulius Caesar, cu privire la care s-a constat de multă vreme că e inexact, astfel încât Paștele lor e plasat în intervalul 4 aprilie-8 mai, relatează Emerging Europe.
„Conveniți o dată și facem cum spuneți voi”
Totuși, chiar și în interiorul lumii ortodoxe există neînțelegeri legate de cele două calendare. Bulgaria și România folosesc calendarul gregorian pentru Crăciun, care e sărbătorit concomitent cu catolicii și protestanții pe 25 decembrie. Majoritatea celorlalte țări ortodoxe, inclusiv Rusia și Serbia, celebrează Crăciunul pe 7 ianuarie.
Anul trecut, după invazia Rusiei din februarie, Biserica Ortodoxă a Ucrainei le-a permis în premieră congregațiilor sale să celebreze Crăciunul pe 25 decembrie – un semnal de distanțare de Rusia și apropiere de Occident.
Aceasta refuză deocamdată apelurile pentru o modificare similară și în cazul Paștelui, în parte pentru a nu afecta misterul Ceremoniei Focului Sfânt. Însă susținerea pentru o dată unică a Paștelui e tot mai mare, printre partizanii ei numărându-se și patriarhul Bartolomeu de Constantinopol, primul între egali printre șefii bisericilor autocefale (adică independente) care compun biserica ortodoxă orientală.
Mandatul lui a fost caracterizat de cooperare intra-ortodoxă și de dialog intra-creștin și interconfesional. În 2018 Bartolomeu a acordat autocefalie Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, într-o scindare istorică căreia Rusia i s-a opus cu îndârjire. Drept represalii, Moscova a rupt comuniunea cu Bartolomeu.
Bartolomeu, care a apreciat invazia rusă din Ucraina drept o „tragedie umană incalificabilă”, a declarat în noiembrie că speră că anul 2025 – când Paștele va fi din nou sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii, dar și când se vor împlini 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, la care s-a convenit în premieră asupra unei doctrine creștine unice – va conferi un imbold în direcția unui acord reînnoit.
„Obiectivul nostru este ca, în acest context al aniversării, să putem găsi o soluție cu privire la Paște”, a declarat Bartolomeu. „Papa are cele mai bune intenții, iar eu cred că a sosit momentul, atât pentru biserica ortodoxă cât și pentru cea catolică, de a fixa o dată comună pentru celebrarea învierii lui Cristos. Sper că cu această ocazie vom fi în măsură să ajungem la o înțelegere.”
Papa Francisc a susținut cu consecvență o dată unică pentru Paște, ba chiar a dat de înțeles anul trecut că data respectivă ar putea fi și una care să le convină mai degrabă ortodocșilor decât catolicilor.
„Haideți să avem curajul de a pune capăt acestei dezbinări care uneori ne face să râdem: «Cristosul vostru când se va ridica din nou?» Semnalul pe care ar trebui să-l transmitem e: Un singur Cristos pentru noi toți. Haideți să fim curajoși și să căutăm împreună: Eu sunt dispus, Biserica Catolică e dispusă. Conveniți [o dată] și facem cum spuneți voi”, a declarat Francisc.
„O relicvă a războiului rece”
O nouă inițiativă în favoarea unui Paște comun a apărut săptămâna aceasta în România, unde doi intelectuali care au legături strânse cu Biserica Ortodoxă Română (BOR), fostul ministru de externe Teodor Baconschi și profesorul universitar Adrian Papahagi, au lansat apeluri la unificare.
„Acest decalaj dintre credincioșii ortodocși și restul lumii creștine aduce tot mai mult cu o relicvă a războiului rece”, a declarat Baconschi.
„Credincioșii ortodocși, eliberați de comunism, au cerut sincronizarea calendarelor, dar fără nici un rezultat. BOR nu folosește calendarul iulian, deci ar putea celebra Paștele alături de catolici și protestanți – tot așa cum procedează și bisericile ortodoxe din Estonia și Finlanda”, a continuat el.
„Dar nu, noi ne luăm după ruși și după calendarul lor iulian eronat. Iar asta în ciuda faptului că ei au sabotat unitatea pan-ortodoxă prin războiul lor împotriva Ucrainei ortodoxe.”
Papahagi, la rândul său, a declarat că intenționează să lanseze o „campanie națională” pentru sincronizarea Paștelui cu cel al lumii occidentale, dar și că speră că „bulgarii, grecii și alții vor urma”.
BOR și-a declarat sprijinul pentru inițiativă aproape imediat. Purtătorul ei de cuvânt oficial, Vasile Bănescu, cunoscut pentru maniera sa adesea criptată și încuiată de a vorbi, a fost măcar de data aceasta fără echivoc.
„Ce sens are să aderi la un calendar vechi despre care s-a dovedit științific că e eronat?”, a declarat el, precizând că „aceasta este o problemă care poate fi soluționată printr-un recurs la rațiune”.
Influentul arhiepiscop de Tomis Teodosie, care și-a declarat sprijinul pentru Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei, s-a poziționat în fruntea reacțiunii. „Focul Sfânt nu coboară din rai de Paștele catolic”, a declarat el. „Au măcar catolicii Foc Sfânt? Nu, nu au.”