Alegerile din mai 2025 se anunță mai puțin spectaculoase în privința candidaților-surpriză, comparativ cu ciclurile electorale anterioare. Un exemplu notoriu din trecut este Călin Georgescu – o figură neașteptată, proiectată ca lider antisistem și susținută de cercuri suveraniste.
Deși a stârnit un val de entuziasm și a fost perceput ca o alternativă la clasa politică tradițională, politologii spun că imaginea sa a fost mai degrabă rezultatul unui joc de culise decât al unei autentice mișcări populare.
Electoratul e în continuare atras de „salvatori” gen Călin Georgescu
În ciuda anulării unei runde anterioare de alegeri, climatul politic din România rămâne tensionat și neclar. Fascinația publicului pentru personaje politice radicale nu a dispărut.
Dimpotrivă, o parte a electoratului continuă să fie sedusă de ideea unui lider „providențial” – un outsider politic care promite schimbări drastice și ruperea de status quo.
Acești candidați vin, însă, cu o problemă majoră: nu sunt întotdeauna autentici. Politologii atrag atenția că multe dintre aceste figuri sunt, de fapt, produse strategice, create și susținute de diverse structuri cu interese politice sau ideologice. Cazul lui Călin Georgescu este considerat o temă de discuție pentru foarte mult timp, în acest sens.
Călin Georgescu, un experiment politic încheiat
Călin Georgescu, un fost diplomat devenit simbol al discursului naționalist, a captat pentru scurt timp atenția publică printr-o imagine atent construită.
El a fost promovat ca o alternativă radicală la clasa politică tradițională, cu un discurs de frondă și cu accente suveraniste. Totuși, această imagine s-a prăbușit rapid, odată cu detaliile legate de susținerea sa din umbră.
Analistul politic Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, respinge ideea că Georgescu ar fi fost vreodată un lider autentic antisistem.
Dimpotrivă, el afirmă că întreaga sa carieră arată o conexiune profundă cu sistemul pe care pretindea că îl combate.
„Surprize de tipul Călin Georgescu este improbabil să se mai producă dat fiind faptul că niciun candidat actual nu este o necunoscută și o enigmă cum era acest Mesia autopropulsat de o parte din serviciile noastre și sprijinit probabil de Rusia”, a declarat Ioan Stanomir pentru Ziare.com.
Nimeni din actuala cursă nu e o necunoscută
Alegerile din 4 și 18 mai 2025 aduc în fața publicului 11 candidați. Toți sunt figuri publice deja cunoscute, cu un parcurs politic sau profesional vizibil.
Stanomir afirmă că în acest context este greu de imaginat apariția unui nou „candidat-fantomă”, creat artificial pentru a genera valuri în electorat.
În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat în cazul Georgescu a fost o construcție calculată. El nu a fost o victimă a sistemului, ci un exponent al acestuia, beneficiind de sprijinul structurilor statale și diplomatice încă din perioada comunistă.
„Nu vreau să îi dezamăgesc că cei care au luptat cu sistemul la alegerile trecute, dar Călin Georgescu era chiar sistemul. Cineva care avea activitate profesională înainte de 1989 în Occident, cineva care se ducea la toate discuțiile în acea perioadă nu este antisistem.
Domnul Călin Georgescu este însuși sistemul. Nu se putea lupta cu sistemul de vreme ce activitatea sa predomina în sistem. Domnul Călin Georgescu era un produs al sistemului de dinainte și de după 1989”, a punctat Stanomir.
Sistemul își recunoaște oamenii: iluziile nu mai prind
Discursul antisistem continuă să atragă, dar fără un lider carismatic și cu adevărat credibil, acest curent pierde din intensitate.
Analiștii consideră că maturizarea politică a publicului și vizibilitatea crescută a candidaților actuali reduc spațiul pentru apariția unor figuri controversate sau construite artificial.
