Poluarea de la noile maşini diesel depăşeşte şi de o mie de ori limita admisă, arată rezultatele unor teste realizate pe două modele auto de top, scrie platforma 2Celsius, membră a Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu (T&E).

„Poluarea provenită de la noile maşini diesel ajunge la valori şi de 1.000 de ori mai mari decât cele normale, au arătat două teste realizate pe două modele auto de top. Astfel de vârfuri de poluare sunt foarte periculoase şi pot afecta instantaneu inima. Ele sunt rezultatul unui proces de curăţare a filtrelor prin care trec maşinile, uneori chiar în zonele urbane, care se poate întinde pe 15 kilometri, un proces complet ignorat de testele oficiale de emisii. Peste 45 de milioane de maşini care circulă pe drumurile din Europa au acest filtru, ceea ce înseamnă 1,3 miliarde de procese de curăţare într-un an”, notează sursa citată.

Între 60% și 99% din emisii sunt ignorate de legislație

Potrivit platformei, organizaţia T&E a comisionat testele independente şi susţine că legiuitorii trebuie să accepte că maşinile diesel sunt încă foarte poluante şi trebuie să înăsprească testarea şi limitarea emisiilor.

Modelele testate au fost Nissan Qashqai şi Opel Astra, maşini aflate pe locurile doi, respectiv patru în topul vânzărilor pe segmentele lor. În urma testelor independente au reieşit depăşiri cu 32%, respectiv cu 115% a limitei legale pentru emisii în timpul curăţării filtrelor. „Ca urmare a unui gol în legislaţie, însă, limita legală nu se aplică în timpul curăţării filtrelor, ceea ce înseamnă că între 60% şi 99% din emisiile rezultate în cadrul unui test sunt ignorate”, susţin realizatorii.

Conform informaţiilor centralizate în urma testelor, totalul particulelor dăunătoare emise de către cele două maşini a crescut chiar mai mult, cu între 11 şi 184%, când au fost luate în calcul şi particulele ultrafine, nereglementate de lege.

„Aceste particule ultrafine nu sunt măsurate de testele oficiale, dar sunt considerate cele mai dăunătoare pentru sănătatea umană întrucât avansează foarte mult în corpul uman şi au fost corelate cu cancerul la creier. Curăţarea filtrului pentru prevenirea blocării poate avea loc în orice condiţii, inclusiv în zone urbane. În timpul testelor, nivelul particulelor a continuat să fie mare în timpul şofatului în oraş timp de 30 de minute după încetarea procesului de curăţare. Ambele modele au respectat limita legală pentru oxizi de azot”, se precizează în concluziile controalelor.

Poluarea cu particule este cel mai grav tip de poluare

În acest context, T&E susţine că este nevoie ca forul european să solicite autorităţilor competente din fiecare stat membru să verifice maşinile din circulaţie după ce au fost vândute, „aşa cum procedează Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA”.

„Aceste teste arată că noile maşini diesel tot nu sunt curate. Mai mult decât atât, scuipă particule foarte periculoase în oraşele noastre şi pe autostrăzi, zilnic. Producătorii de maşini primesc o mare favoare şi oamenii plătesc cu plămânii. Producătorii trebuie să-şi cureţe maşinile dacă vor să le vândă. Particulele reglementate de lege sunt doar jumătate din poveste. Cele mai mici particule ultrafine prezintă un risc mult mai mare pentru sănătate, dar sunt ignorate de testele oficiale. Următoarele standarde Euro de poluare trebuie să închidă portiţele de scăpare pentru producători şi să stabilească limite pentru toate substanţele poluante. În final, trebuie să avem un standard care să ceară zero emisii de la maşinile care circulă pe drumurile din Europa”, explică Anna Krajinska, inginer în cadrul organizaţiei T&E.

Statisticile arată că trei din patru cetăţeni europeni sunt expuşi unui nivel periculos de particule din aer, iar poluarea cu particule este cel mai grav tip de poluare, asociat cu cancerul, iar expunerea îndelungată provoacă afecţiuni ale inimii şi plămânilor.

Pe de altă parte, o analiză a celor de la T&E relevă faptul că numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 18% raportat la ultimele 12 luni, şi cu 74% în comparaţie cu anul 2016.

Calculele, care se bazează pe date referitoare la vânzările din 2008 până în prezent, precum şi pe date privind emisiile reale din atmosferă, evidenţiază faptul că producătorii de maşini continuă să vândă autovehicule diesel poluatoare: aproape o cincime din acestea sunt în Germania (9,9 milioane), urmată de Franţa (9,8 milioane) şi Marea Britanie (8,5 milioane). Împreună cu Italia, Spania şi Belgia, cele şase ţări reprezintă 81% din flota poluatoare a UE.

Per ansamblu, aceleaşi calcule arată că Grupul Volkswagen este responsabil pentru mai mult de 20% dintre maşinile şi dubele diesel din UE (11,6 milioane), Renault-Nissan pentru 8,1 milioane, iar PSA Group pentru 7,2 milioane.

România, cea mai mare rată de importuri de mașini diesel poluante

În ceea ce priveşte numărul total al maşinilor diesel aflate în circulaţie, România a înregistrat cea mai mare rată de importuri de diesel poluante din Europa Centrală şi de Est. Astfel, datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că, la nivelul anului 2018, din totalul celor aproape 8,20 de milioane de autovehicule existente în parcul auto naţional, 3,791 milioane de unităţi aveau motorizare diesel.

Federaţia Europeană pentru Transport şi Mediu (T&E) are ca scop promovarea şi crearea atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel global, de politici pe domeniul transporturilor, bazate pe principii de dezvoltare sustenabilă. Înfiinţată în anul 1990, T&E reprezintă 58 de organizaţii din 26 de ţări din Europa, în special grupuri de mediu şi militanţi care lucrează pentru politici de transport durabile la nivel naţional, regional şi local.

2Celsius (2C) este o organizaţie europeană, culturală şi de mediu cu sediul în România, membră a reţelei Transport şi Mediu de la Bruxelles (T&E). Pe lângă activităţile legate de jurnalism, 2C a gestionat şi programe de caritate – cultura bicicletei în mediile rural-montane, relaţia dintre producţia hranei şi schimbările climatice (schimbarea utilizării terenurilor) şi programe de „institutional greening” şi dezvoltare locală.