Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a este de părere că noul coronavirus ne va mai da mult timp bătăi de cap și că nu va dispărea nici după al doilea val. El spune că studiile de seroprevalență arată că procente mici din populația au trecut prin boală și că soluția este apariția unui vaccin viabil. În caz contrar, imunizarea pe cale naturală ar dura circa 15 ani.

„Virusul nu dispare după al doilea val. Oamenii trebuie să înțeleagă că vom trăi cu acest virus în anii următori.

Vaccinul va opri răspândirea, dar boala va reizbucni, vor apărea focare ici și colo”, însă ele vor putea fi controlate mult mai ușor, a mai explicat Alexandru Rafila joi seară la Digi24..

„Oamenii au înțeles că după starea de urgență se întorc la normal. Și s-au relaxat, și apoi au apărut acele creșteri de cazuri. Vaccinul ne va permite sa ne relaxăm comportamental”, a mai afirmat Rafila.

El a făcut un calcul privind eficiența unui vaccin în fața imunizării naturale, prin contractarea bolii, așa-numita „imunizare de turmă”.

Datele preliminare ale studiului de prevalență privind gradul de răspândire a infecției SARS-CoV- 2 în populația României arată că între 2% și 2,5% din români au trecut prin boală, a explicat Rafila. Cu alte cuvinte, aproximativ 500.000 de români au contractat deja virusul, de aproape șapte ori mai mult decât cazurile înregistrate oficial, 75.000.

La un ritm de îmbolnăvire de 500.000 de oameni la șase luni, de când România se confruntă cu coronavirusul, respectiv un milion de cazuri pe an, Alexandru Rafila a arătat că ar dura circa 15 ani până când măcar trei sferturi din populația României să se imunizeze pe cale naturală, astfel încât să oprească răspândirea virusului.

România este pe locul 4 în UE la media de cazuri noi la suta de mii de locuitori, raportate la două săptămâni, a spus el.

„România s-a stabilizat la 87-89 de cazuri la suta de mii de locuitori, medie la 14 zile. Pe locul 1 în UE este Spania, cu 135 de cazuri, apoi Luxemburg și Malta, doua țări mici, cu impact nesemnificativ, apoi noi. Tendința în UE este de creștere, mai puțin accelerată, dar îngrijorătoare.

Când s-a reluat activitatea economică, Grecia avea 3 cazuri la suta de mii de locuitori, acum are 15, deci a crescut. La fel s-a întâmplat în Italia, în Germania”, a punctat Rafila.