Un accident stupid de motocicletă, o pată de ulei pe carosabilul din Brașov au condus-o către un tărâm necunoscut de ea până atunci. „Ei m-au salvat… mi-au salvat viața”, întărește Alexandra zâmbind dulce, în ciuda durerilor care-i macină trupul firav. „O să le fac o poezie. Sigur o să le fac o poezie…”, completează ea entuziastă.

„De la Brașov am venit cu ambulanța SMURD și 5 medici, care au făcut tot posibilul să mă țină în viață”, povestește tânăra. Șansele ei de supraviețuire erau minime. Coastele zdrobite, plămânii și ficatul cu afecțiuni majore și hemoragie internă.

La Brașov au reușit să o stabilizeze pentru a putea fi transportată la București. Renumitul profesor doctor Irinel Popescu a fost cel care a primit-o. Era determinat să mai salveze încă o viață, săși mai treacă în cartea Raiului încă o faptă bună, încă una alături de zecile de mii de până acum. Un doctor care a scris istorie pentru medicina românească, un om care poate fi trecut cu ușurință în cunoscuta carte a lui Malcom Gladwell, EXCEPȚIONALII.

Din concediu, direct în sala de operații

Alexandra avea nevoie de o intervenție complicată la ficat. Inițial s-a pus problema unui transplant. Toți prietenii i-au sărit în ajutor, dar donatorul compatibil a fost el, Omar Al Sharif, un tânăr de origine arabă, pe care-l cunoștea, dar de care nu era chiar atât de apropiată. Acum este… și el pe lista eroilor ei. Tatăl lui a decedat recent de cancer, iar el i-a preluat afacerile. A lăsat tot și a venit la București să o salveze. Chiar a stat la spital câteva zile, pregătit pentru a dona, dar într-un final nu a mai fost nevoie. Ficatul Alexandrei a redevenit funcțional cu ajutorul acestor doctori minunați.

 

„Toți s-au mobilizat pentru mine. Am fost atât de impresionată când am aflat”, explică Alexandra cu vocea tremurândă de emoție.

Doctorul Vlad Brașoveanu era plecat în concediu, în Deltă, dar un telefon de la Irinel Popescu a fost suficient pentru a-l întoarce la a doua lui casă, Spitalul Fundeni, spitalul unde dăruiește viață pacienților în fiecare zi.

A condus toată noaptea și după ce s-a odihnit a intrat în sala de operații împreună cu Irinel Popescu și echipele lor de medici și asistente, marea familie a Spitalului Fundeni, să mai facă o minune… să o aducă pe Alexandra înapoi. După comă și 10 zile de terapie intensivă a ajuns în sfârșit în salon.

„Acum o să mă întorc la EL”

Zâmbește, zâmbește tot timpul. Se bucură de fiecare înghițitură de apă, de iaurt, de supă, de viață. Setea ei pentru prezent este contagioasă. Optimismul ei și credința sunt un balsam pentru orice suflet rănit. „Dumnezeu mă iubește. Ne iubește pe toți. Primul lucru pe care o să-l fac când ies de aici, o să fie să merg într-o biserică. Am fost olimpică la religie, apoi fapte din viața mea m-au supărat și am întors spatele Domnului. Acum o să mă întorc la El. Sunt atât de fericită că trăiesc. Iubesc viața, iubesc doctorii, iubesc aerul pe care-l respir… iubesc tot ce mă înconjoară. Totul e atât de frumos”, spune Alexandra cu atâta convingere și pasiune încât dragostea ei pentru absolut te agață fără să realizezi.

Pe 14 iulie, Alexandra a ajuns la Spitalul Fundeni. Pentru cei care nu cred în minuni și EROI, ea este dovada vie că există. Pe 7 august a fost externată. Este acasă acum și se recuperează treptat. Optimismul, credința, dorința ei de a trăi și acești medici minunați au ajutat-o să revină în lumea pe care o știm cu toții, lumea în care încă mai simte durerile trupului, dar în care se bucură de fiecare moment pe care-l trăiește.

Cine sunt eroii Alexandrei

Profesorul Irinel Popescu este unul dintre puținele genii ale medicinei românești, încă în viață, încă în activitate. El este părintele transplantului hepatic în România. Un fel de Simona Halep, care dăruiește clipe de bucurie românilor cu fiecare victorie el dăruiește viață pacienților care de multe ori ajung la Spitalul Fundeni fără speranță și pleacă acasă parcă renăscuți.

 

A absolvit Facultatea de Medicină Generală Bucureşti în 1977, iar în perioada 1977-1980 a fost intern prin concurs. A fost apoi rezident (1980-1983), medic specialist chirurg (clasificat primul pe ţară la concursul de specialitate, în 1983), iar din 1990 – medic primar chirurg la Spitalul Clinic Fundeni. În anul 1990 a obţinut titlul de doctor în medicină, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

Irinel Popescu a format sute de chirurgi

A salvat mii, zeci de mii, poate sute de mii de vieți până la ora actuală, prin operațiile dificile pe care le-a realizat, folosind cele mai sofisticate tehnici operatorii, dar și prin intermediul sutelor de rezidenți pe care i-a învățat să fie buni chirurgi. Apreciat în România, însă nu la adevărata valoare, a uimit experții de talie mondială cu talentul lui. Pentru că și în medicină, ca în orice alt domeniu, ca să ajungi cel mai bun ai nevoie de multă muncă și dăruire, dar și de un talent cu care numai Dumnezeu te poate înzestra. „A fost impresionant, este un chirurg foarte bun. De la început a știut ce să facă. Este un chirurg foarte experimentat, știa să opereze laparoscopic și a înțeles imediat că robotica este calea viitorului. Nu este ușor să efectuezi o rezecție hepatică, dar el a realizat o astfel de operație din ziua 2 de training”, a povestit unul dintre cei mai renumiți experți din lume în chirurgie robotică, prof. dr. Konstantinos Konstantinidis.

Vlad Brașoveanu a realizat peste 1000 de transplanturi de ficat

„Mama a decedat la 35 de ani de infarct și atunci am hotărât să merg la medicină, deși în familia mea nimeni nu a studiat Medicina. Am vrut să obțin niște răspunsuri la niște întrebări: De ce?”, a povestestit medicul pentru Știrile Pro Tv Moldova. Vlad Brașoveanu a studiat medicina la Chișinău, apoi a plecat în România, unde practică de mai bine de 15 ani, cu mare succes, transplantologia hepatică. Mai exact are grijă ca pacienții de pe lista de așteptare să primească un ficat funcțional, deci o șansă la viață.

 

Până acum a efectuat aproximativ 1000 de transplanturi de ficat, în România și Republica Moldova, locul unde s-a născut. A uitat ce înseamnă un orar stabil de muncă. La orice oră din zi și din noapte, dacă primește un apel trebuie să fugă la spital pentru a salva vieți. Mulți consideră transplantologia o minune a medicinii, iar cei care o practică nu contenesc să ne demonstreze că după moarte există viață.

Chirurgia robotică, o soluție pentru bolnavi ignorată de autorități

„Mai bine vă operați în străinătate cu robotul”, îndeamnă diverse fundații ce scot bani din suferința bolnavilor. De ce să nu ne operăm totuși în România?

Roboții îi avem, dar zac nefolosiți pentru că ministerul nu vrea să aloce bani suplimentari. Mai bine guvernul alege să-i dea pentru ajutoare sociale și să susțină industria alcoolului și a crâșmelor de țară. Bani se găsesc și pentru mitinguri de sute de mii de persoane, dar nu și pentru bolnavii condamnați la suferință de un sistem criminal.

Nicolaescu, ministrul care a tăiat finanțarea

Cel care a tăiat primul fondurile, în anul 2013, pentru chirurgia robotică a fost liberalul Eugen Nicolaescu (foto). „Am tăiat fondurile pentru că am fost informat că banii nu erau folosiți. Așa mi s-a spus din minister, și atunci am considerat că este mai eficient să-i aloc în alte direcții. Pentru Sănătate mereu au fost bani foarte puțini și este greu să-i împarți. Avem boli rare, fel și fel de programe. Și atunci am luat această decizie, dar eu am fost doar un an ministru”.

A urmat Nicolae Bănicioiu. „Chirurgia robotică este scumpă și am propus chiar și niște criterii, astfel încât să poată fi selectați pacienții care chiar au nevoie de această tehnică. Iar ministerul ar trebui acum să dea bani spitalelor care spun că au pacienți care trebuie să beneficieze de acest tip de intervenție”, explică cu mult calm Bănicioiu, care are dreptate în ceea ce spune.

 

Justificare halucinantă a lui Florian Bodog pentru lipsa finanţării

Doar că ministerul nu dă niciun ban. Și astfel ajungem la Florian Bodog, ministru în penultimul guvern PSD. El ne explică ușor iritat că de ce să folosim chirurgia robotică dacă merge și cea clasică. Un răspuns ar fi poate pentru că omenirea evoluează și că dacă în epoca de piatră ne tratam cu ierburi, acum avem acces la medicamente care prelungesc viața.

Domnul Bodog ne spune și că el este singurul care a făcut documentele necesare pentru achiziția a 8 aparate de radioterapie. Dar și domnii Nicolaescu și Bănicioiu ne-au spus despre inițiativele lor în acest domeniu.

Realitatea din teren este că bolnavii de cancer așteaptă cu lunile până când să primească tratamentul cu radioterapie, deși ar fi necesar rapid.

Spitalul Fundeni – centru de excelență în transplantologie, dar și în chirurgia robotică

În România, Ministerul Sănătății a încetat să mai acorde bani spitalelor pentru intervențiile chirurgicale cu ajutorul celor 8 roboți Da Vinci pe care statul român i-a cumpărat cu bani grei. În multiple forme de cancer, tehnica robotică este extrem de necesară pentru pacient și diminuează din riscuri. Dar nu numai în cancer, tehnica robotică este indicată, ci și în multiple alte afecțiuni. Pacienții își revin mult mai rapid, hemoragia este minimă, intervenția mai exactă, iar riscul de reapariție a bolii este mai mic.

La Spitalul Fundeni, din fericire, datorită profesorului Irinel Popescu, robotul este încă activ și asta pentru că renumitul doctor lucrează și în cercetare. Probabil dacă s-ar acorda bani suficienți, medicina românească ar progresa mai mult și pe această zonă, datorită lui.

 

În majoritatea statelor europene, chirurgia robotică este finanţată de stat

În Grecia și în majoritatea statelor europene, programele de chirurgie robotică sunt finanțate de stat, iar pacienții pot beneficia de cele mai bune și mai sigure tehnici operatorii. În România, începând cu anul 2013, acest program s-a oprit și odată cu el pacienții cu cancer au fost condamnați la o suferință suplimentară. Dacă vor să beneficieze de acest tip de intervenție, trebuie săși cumpere consumabilele pentru că spitalele nu au fonduri. Iar consumabilele sunt câteva mii de euro.

„Este stupid”, o spune consternat unul dintre cei mai buni chirurgi din lume, același de la care și Profesorul Irinel Popescu a învățat tehnica. Stupid că s-a oprit acest program de chirurgie robotică pentru care Irinel Popescu depune în fiecare an documente și solicită refinanțarea lui. Este stupid că progresul în medicina românească este oprit cu toate armele din dotare.

Vlad Voiculescu spune că nu a ştiut de situaţia chirurgiei robotice

Îl întrebăm și pe Vlad Voiculescu, ministrul tehnocrat al Sănătății, cel care a încercat să oprească transplantul pulmonar în România pentru că n-am fi fost pregătiți pentru asta. Din fericire, în cele din urmă s-a realizat, cu mult succes, datorită perseverenței managerului de la Spitalul Sfânta Maria, doctorul Narcis Copcă. „Nu mi s-a adus la cunoștință această problemă, deci nu am știut de ea”, ne spune Vlad Voiculescu despre programul de chirurgie robotică, cel care are și o fundație care se ocupă cu bolnavii de cancer și care, de altfel, este apropiat și de alte fundații preocupate de domeniul oncologic. Suspect că nu a știut de chirurgia robotică, cea care se practică în Austria cu mare succes, pe bani mulți, pe bani mulți chiar și din România. Totuși, culmea tupeului și bătaia de joc supremă au venit de la Ministerul Sănătății, condus de Sorina Pintea, actualul ministru. Purtătorul de cuvânt, Oana Grigore, ne transmite într-un stil populist că spitalele pot alege să finanțeze din fonduri proprii operațiile de chirurgie robotică. Doar că spitalele nu au bani pentru acest tip de intervenție pentru că Ministerul nu le dă. Concluzia este că avem bani pentru mitinguri, pentru ajutoare sociale, pentru deplasările externe de zeci de mii de euro ale miniștrilor, ale deputaților și senatorilor, avem bani pentru orice, mai puțin pentru bolnavii care-și așteaptă neputincioși sfârșitul pentru că România politică le refuză dreptul la cel mai bun tratament. Nu avem programe de pregătire, nu avem specialiști, iar pe cei pe care-i avem îi umilim cât putem, nu avem aproape nimic când vine vorba de sistemul medical, iar viitorul sună a gol… cam la fel de gol precum cuvintele purtătorului de cuvând de la minister. În schimb, pe hârtie vom afla cât de bine o ducem de fapt, dar nu ne dăm noi seama.